Salajul este printre judetele falimentare, care se depopuleaza pentru ca locuitorii apti de lucru iau drumul strainatatii

Trei milioane de romani au plecat din tara in ultimii ani pentru a munci in strainatate. Ne referim la cei plecati pe perioade lungi si foarte lungi, nu la cei care se duc la munci sezoniere. Zf.ro spune ca s-a plecat masiv in 2007, imediat dupa integrare, dar trendul s-a pastrat si in anii care au urmat. Zone intregi s-au depopulat astfel. Cei apti de munca au plecat, iar acasa au ramas pensionarii sau asistatii social; sunt zone unde pur si simplu nu se intrevad solutii de dezvoltare. 

Pe langa fenomenul plecarii in strainatate, e foarte accentuat in Romania si fenomenul mutatului in orasele mari, singurele care iti dau, in momentul de fata, sansa la un trai mai bun. Nu doar banii au determinat plecarea oamenilor, ci si lipsa efectiva a locurilor de munca din unele zone.
Zf. ro scrie ca in ultimii ani peste un milion de romani din sate sau orase sarace s-au mutat in orasele dezvoltate economic. Aceste aspecte au dus la aparitia unor discrepante foarte mari intre zonele tarii. Investitiile, locurile de munca si, implicit, banii sunt concentrate in capitala si alte cateva orase, in special din Transilvania, iar restul Romaniei e complet neproductiv.
„Jumatate de Românie este complet neproductiva. Ma refer la mediul rural, la Moldova, la Muntenia, care nici nu pot fi numite zone europene. PIB-ul din aceste zone este format tot din taxele platite în orasele mari, Bucuresti si alte orase mari din Transilvania, transmise acolo prin diverse mecanisme, fie ca sunt subvenţii sau pensii. Nu exista joburi private în aceste zone, nu exista taxe platite la bugetele locale. Iar acolo a aparut problema depopularii: 3 milioane de oameni au plecat în strainatate, iar un alt milion s-a mutat în orasele mari”, explica Andrei Caramitru, partener în cadrul firmei de consultanţa în management Boston Consulting Group, citat de zf.ro. În opinia specialistului, tocmai aceasta depopulare masiva a zonelor care ar trebui ajutate sa se dezvolte face imposibila dezvoltarea, pentru ca fara forta de munca disponibila, economia acestor zone nu poate sa prospere.
Si Comisia Europeana confirma faptul ca din Romania se pleaca masiv la munca peste hotare. Datele europene arata ca peste sapte milioane de cetateni europeni muncesc în alt stat decât cel de baștina, iar dintre acestia cei mai multi sunt romani. si Acestea sunt date oficiale. Stim ca romanii pleaca, cei mai multi, „la noroc”, fara sa stie dinainte daca vor lucra in deplina legalitate. Multi se descurca in zona gri a pietei muncii sau muncesc la negru.

Salajenii nu au ce munci acasa

Nu exista o estimare reala a numarului salajenilor plecati la munca in strainatate. “n statistici apar doar cei care au contract de munca sau au plecat prin intermediul programelor de tip Eures, derulat de AJOFM. Prea putini, comparativ cu cei care au plecat pur si simplu, fara acte, fara contracte, doar cu dorinta unui trai mai bun. Nu exista bloc, scara de bloc, de unde sa nu fie plecat macar un vecin, daca nu o familie intreaga. Aproape ca nu exista familie de unde sa nu fie plecat macar un mebru: daca nu e sotul, sotia sau copilul, sigur e macar un nepot, un ginere, un cumnat, un verisor. Si marea lor majoritate nu lucreaza cu acte, nici nu figureaza pe undeva ca fiind plecati din tara, mai ales daca au in continuare domiciliul din acte in Salaj. Chiar daca apartamentul sau casa sunt goale de ani buni.
E destul sa confruntam datele oficiale pentru a ne convinge ca statisticile nu-i includ pe toti cei plecati. Din raportul pe anul 2016 al primarului Municipiului Zalau privind starea sociala, economica si de mediu in Municipiul Zalau reiese ca in municipiu locuiesc putin sub 70.000 de persoane. Din totalul populatiei de 70.000, doar 17.000 de zalauani sunt angajati si primesc salariu. „n ultimul raport al fostuluiu primar, Radu Capilnasiu, apareau 18.000 de zalauani angajati. Ceea ce inseamna ca, intr-un an, numarul zalauanilor care muncesc acasa s-a imputinat cu 1.000. Pe de alta parte, la ultimul recensamant au fost inregistrati in Zalau doar 57.000 de locuitori, de unde putem deduce ca cei aproape 14.000 care au buletin de Zalau dar lipsesc sunt plecati in strainatate la munca sau in orasele mari din tara.
Ultimele date de la Directia Judeteana de Statistica arata ca 8.344 de salajeni sunt plecati peste hotare la munca pentru o perioada mai îndelungata de un an. E vorba doar de cei plecati cu contract de munca. Estimarile neoficiale spun ca numarul salajenilor care au luat drumul strainatatii sare binisor de 30.000. Cei mai multi dintre salajenii plecati au ales sa munceasca in Italia, apoi Spania, Franta, Ungaria, Anglia, America, Germania si Belgia. Mai sunt salajeni, dar putini, plecati si în tari precum Canada Danemarca, Suedia, Elvetia, Cipru, Cehia, Olanda sau Norvegia. Aproapre jumatate din populatia judetului plecata la munca în strainatate este din Zalau, orasul cel mai mare din judet, care ar fi trebuit, teoretic, sa ofere cele mai multe posibilitati. Din cei 8.344 de salajeni plecati oficial, 3.307 sunt originari din Zalau. Din Jibou au plecat, oficial, peste hotare 410 locuitori.
Din Cehu Silvaniai au plecat cu acte 223 de locuitori, iar din Simleu Silvaniei muncesc legal în strainatate 756 de salajeni.
“n ce priveste situatia economica a Salajului, se stie ca judetul nostru este coada regiunii Nord-Vest, pe care o trage in jos la media dezvoltarii. Atipic in Ardeal, Salajul este comparabil cu Teleorman, Gorj sau Vaslui.

Salajul nu prea are cu ce contribui la bugetul national

Aproximativ 40 la suta din taxele contribuabililor mici si mijlocii provin din Bucuresti si Ilfov, în timp ce moldovenii, oltenii, muntenii si dobrogenii, pe de o parte, respectiv ardelenii, banatenii si cei din Maramures, pe de alta, contribuie doar cu câte 30 la suta din suma totala, remarca prestigioasa revista cu profil economic Capital.

Sumele adunate de ANAF sub forma de taxe, impozite si accize raportate la numarul de locuitori deseneaza o harta fidela a dezvoltarii economice a României. Pentru a evita distorsiunile, au fost luati în calcul de analistii de la Capital doar contribuabilii mici si cei mijlocii. La fel ca în urma cu cinci, zece sau douazeci de ani, Bucurestiul sta cel mai bine la ambele categorii, fiind urmat, la distanta semnificativa, de judete cu centre economice puternice, situate cu precadere dincolo de Carpaţi, scrie capital.ro.
Astfel, micii contribuabili din Capitala au virat anul trecut la bugetul de stat o suma echivalenta cu 9.330 de lei pentru fiecare locuitor al Bucurestiului. Urmeaza, la mare distanta, judetele Ilfov (cu 4.630), Brasov (cu aproape 3.900) si Sibiu (cu 3.350 de lei).
Pozitii fruntase în clasament ar ocupa si judeţele Cluj (unde, conform ultimelor date disponibile s-au colectat în 2015 de la contribuabilii mici si mijlocii peste 6.200 de lei pe cap de locuitor), Timis ori Constanta (pentru ultimele doua neexistând statistici de acest gen).
La celalalt capat al clasamentului se afla judete precum Vaslui (unde sumele colectate de la micii contribuabili au totalizat 1.393 de lei pe cap de locuitor anul trecut), Teleorman (cu 1.505), Botosani (cu 1.511) si Olt (cu 1.614 lei per capita).
Salajul a fost deseori comparat in functie de indicatorii economici cu judetele Teleorman si Botosani, deci daca nu suntem ’n coada listei, cu siguranta nici prea departe nu ne situam. Suntem un judet care vireaza foarte putini bani la bugetul de stat.
Avem active in Salaj putin peste 5.000 de firme, iar aproape jumatate dintre ele nu au nici un angajat. De fapt, 80 la suta din numarul total de firme salajene au sub zece angajati. 1.500 dintre ele au cifra de afaceri zero, iar jumatate din numarul total au o cifra de afaceri annuala sub 10.000 de lei. Din punct de vedere al profitului, in jur de 40 la suta dintre firmele salajene se declara pe minus, iar circa 20 la suta au facut profit zero anul trecut. “n jur de zece la suta au profit anual de peste o suta de mii de lei.