Comuna Horoatu Crasnei, campioană la bani pentru întreținerea drumurilor comunale

 

Primăriile sălăjene au primit, prin votul consilierilor județeni, bani pentru cofinanțarea proiectelor și pentru cheltuilele cu drumurile comunale și județene. Sumele care intră în bugetele locale sunt și ele importante, 37,5 milioane de lei din cota de impozit pe venit, plus alte aproape 18,05 milioane de lei din cota TVA.

Însă, ceea ce ne-a atras atenția din anexele atașate proiectului votat este faptul că există încă în Sălaj foarte mulți kilometri de drumuri comunale de pământ sau pietruite. Conform datelor, sunt 198,44 de kilometri de drumuri pietruite și 189,13 kilometri de drumuri de pământ. Drumurile betonate sau asfaltate însumează 580,14 kilometri, iar pentru cheltuielile cu toți cei 968,71 de kilometri de drumuri comunale s-a alocat suma de 1,5 milioane de lei din cota TVA.

Pentru cheltuielile cu drumurile județene, din cota TVA, Consiliul Județean a alocat suma de 16,55 milioane de lei, de 11 ori mai mult decât pentru drumurile comunale.

Cei mai mulți kilometri de drum pietruit îi regăsim, conform tabelului, în comuna Crasna – anume 33,65 kilometri, urmată de comuna Coșeiu cu 15,50 km de drum pietruit și 4,20 kilometri de drum de pământ, comuna Hida cu 12,80 kilometri de drum pietruit și 0 kilometri drum de pământ.

Zalău, Agrij, Benesat, Camăr, Carastelec, Chieșd, Cuzăplac, Fildu de Jos, Gîlgău, Măieriște, Mirșid, Năpradea, Nușfalău, Poiana Blenchii, Rus, Sălățig, Sânmihaiu Almașului, Șamșud, Șărmășag, Treznea și Vârșolț sunt fericitele unități administrativ-teritoriale care au 0 kilometri de drumuri de pământ sau pietruite.

Cine primește cei mai mulți bani

Cei mai mulți bani pentru drumurile comunale merg spre comuna Horoatu Crasnei, adică 74 de mii de lei. Precizăm că figurează cu 53,78 kilometri de drumuri comunale, din care 20,58 asfaltat, 11,30 kilometri de drum pietruit și 21,90 kilometri de drum de pământ. Horoatu este urmat îndeaproape la alocare fianciară de comuna Hereclean, cu 70 de mii lei (total drumuri comunale 50,27 kilometri, jumătate asfaltați și jumătate de pământ). Comuna Marca primește 65 de mii de lei, în timp ce comunele Almașu și Coșeiu primesc 54, respectiv 51 de mii de lei.

Cei mai puțini bani au fost repartizați către Comuna Ip, 5 mii de lei, care figurează cu 0 kilometri de drum de pământ și 1,25 kilometri de drum pietruit. Și comuna Benesat a primit bani puțini, 6 mii de lei, figurând cu 0 kilometri de drumuri pietruite sau de pământ. Apoi, tot în topul banilor puțini repartizați de la județ sunt comuna Rus și Municipiul Zalău (câte 7 mii de lei), comuna Agrij cu 8 mii de lei și comunele Năpradea, Carastelec și Bănișor, cu 9 mii de lei fiecare.

Dintre orașele sălăjene, cei mai mulți bani au mers spre Jibou (25 de mii de lei) deoarece figurează cu 2,30 kilometri de drum pietruit și 12.15 kilometri de drum asfaltat. În același timp, Cehu Silvaniei, cu 7,4 kilometri de drum județean, 7 kilometri de drum pietruit și 400 de metri de drum de pământ, a primit cu două mii de lei mai puțin decât Jiboul (23 de mii de lei). Șimleu Silvaniei s-a ales cu 21 de mii de lei, pentru cei 8.06 kilometri de drum asfaltat, 2,99 kilometri de drum pietruit și 2,15 kilometri de drum de pământ. Zalăul are, conform datelor Consiliului Județean, 4 kilometri de drum comunal asfaltat și 0 kilometri de drumuri pietruite sau de pământ, motiv pentru care a primit de trei ori mai puțini bani decât celelalte orașe sălăjene.

Comuna Șimișna este singura comună care nu a primit niciun leu pentru că nu are pe teritoriul său drumuri comunale.

Cum s-au repartizat sumele

În raportul aferent proiectului de hotărâre se justifică faptul că fondul se repartizează ”integral în anul 2023 comunelor, oraşelor şi municipiilor, prin hotărârea consiliului judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru susţinerea programelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi pentru cheltuielile de funcţionare, pe care unităţile administrativ teritoriale din judeţ, în mod justificat, nu le pot finanţa din veniturile proprii şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale”.

Sumele repartizate trebuie cuprinse în bugetele locale ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, la o poziţie de venituri distinctă.

Totodată, se specifică faptul că, anterior acestei hotărâri de Consiliu Județean, s-a solicitat în scris tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru destinaţiile prevăzute.

”Având în vedere că suma reprezentând fondul la dispoziţia consiliului judeţean nu acoperă sumele solicitate de către unităţile administrativ-teritoriale, la fundamentarea repartizării acestui fond s-a luat în considerare și celelalte surse de finanțare pentru fiecare unitate administrativteritorială, execuția pe fiecare unitate administrativ-teritorială la 31.12.2022, precum și excedentul înregistrat la 31.12.2022. S-au analizat veniturile pe locuitor/an estimate a fi încasate în anul 2023 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, comparându-se nivelul acestora. Ca urmare, propun repartizarea, în prima etapă, a sumei de 37.500,00 mii lei, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală și pentru susţinerea programelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, urmând ca diferența, suma de 676,00 mii lei, să fie repartizată integral în anul 2023, după evaluarea primului semestru al anului”, precizează inițiatorul în raportul de specialitate al proiectului.

Post Views: 117