Salajul se remarca prin produse traditionale pe care le-a si atestat in timp. Lactate, afumaturi, taietei de casa, palinca – sunt produsele cu care ne mandrim de fiecare data. Dar, inafara traditiei, Salajul mai produce cafea, la Sarmasag.

Romania are 4.000 de atestate pentru produsele traditionale, in vreme ce toate tarile Uniunii Europene au doar 850. In Salaj, potrivit datelor furnizate de Directia Agricola Salaj, avem pana in prezent 159 de produse traditionale atestate. In competitia produselor alimentare fabricate la scara industriala, produsele traditionale sunt cautate de consumator atat pentru calitate, cat si pentru pastrarea unei identitati locale. ^Gustul^ specific al produselor traditionale ne fac pe fiecare sa alegem din rafturile magazinelor acele alimente si bauturi care ne sunt familiare sau ^ca la mama acasa^.
Potrivit informatiilor furnizate de Dorel Dumitras, consilier produse traditionale din cadrul Directiei Agricole Salaj, din anul 2005 si pana in prezent au fost atestate 159 de produse traditionale in judetul nostru. Primele produse traditionale au primit atestare in 8 septembrie 2009 – lactate produse de Viomil din Zalau, pentru patru tipuri de produse – branza, smantana, cascaval si branza topita Meses. Lactatele salajene produse dupa diferite retete locale constituie o mare parte dintre atestatele primite de producatorii salajeni. Astfel avem cas in saramura de Almas, telemea de Bodia, branza fermentata Somes – produse consacrate pe piata locala si cautate de consumatori. Foarte multe produse care au primit atestare in ultimii ani sunt cele de panificatie, iar aici gasim de la paine pe vatra Ciupe, la cozonaci de diferite sortimente, pogacele, bran-zoici, paine cu malai, prescura, paine de casa, dar si ^taitai de casa^. Cele mai multe sortimente de produse traditionale sunt insa cele preparate din carne, iar firmele producatoare salajene au inregistrat ca produs traditional tot ceea ce cunoastem ca se produce in gospodariile salajene – ceafa legata si afumata, pecie lunga afumata, clisa afumata, carnati de casa afumati sau proaspeti, carnaciori picanti afumati sau proaspeti, spata rulata si afumata, sonca afumata (pulpa de porc cu os), pecie de porc legata si afumata (pulpa fara os), pestisor afumat (muschiulet de porc), piept cu sorici afumat, piept dezosat cu sorici afumati, costita afumata, moietic sau toba de porc. Nu in ultimul rand, salajenii au atestat palinca, in functie de fructele din care este produsa. Asa se face ca avem omologate diferite sortimente de palinca, precum cea din prune, mere, caise, pere, piersici, visine, amestec de fructe, tescovina sau din vin. O alta firma din Salaj a atestat ca produs traditional zacusca cu ciuperci. ^Acum mai avem in atestare noua produse din carne fabricate de compania Universal^, a precizat Dorel Dumitras.
Unde gasim produsele traditionale
In mare parte, firmele salajene care si-au atestat produsele isi desfac marfa in magazine propri sau in alte magazine din judet. La nivel judetean, au existat tentative de a se aloca in centrele comerciale standuri speciale pentru produsele traditionale salajene, insa, deocamdata, nu s-a realizat acest proiect. Asa ca, salajenii trebuie sa caute la punctele de desfacere ale firmelor salajene produsele care au pe eticheta inscriptia ^produs atestat ONPTER^ (Oficiul National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti). Oca-zional, autoritatile locale organizeaza targuri cu produse traditionale sau evenimente prin care se promoveaza acest tip de produs, iar aici amintim Satul Salajean, un festival al mesterilor si producatorilor de produse traditionale autohtone, aflat anul acesta la a VI-a editie.
Daca, totusi, vreti produse traditionale, Primaria municipiului Zalau a alocat pentru producatorii autorizati spatiu pe platoul central (Piata de marmura) unde, in fiecare sambata acestia isi comercializeaza produsele. Este practic singurul loc de unde putem sa cumparam produse de panificatie, produse din carne si branzeturi asa cum se fac in satele Salajului. Iar preturile sunt suficient de accesibile pentru a apela macar o data pe saptamana la producatorii autohtoni.
^Camara cu bunatati^ salajene, la Cluj
Bunatatile din camara bunicii pot fi gasite si la Cluj, de exemplu. Octavian Chis, un tanar originar din Zalau, a avut ideea de a-si deschide la Cluj un magazin destinat in exclusivitate produselor traditio-nale, iar mare parte din marfa pe care o comercializeaza provine din Salaj. ^Am produse apicole de pe Valea Barcaului, produse traditionale din carne, palinca, tot ce se produce acasa la tara. |i mai am ceva ce nu gasesti nicaieri in Cluj – sampanie de Simleu^, ne spune tanarul intreprinzator. si tot in ^Camara cu bunatati^ din buricul Clujului am aflat un produs cel putin inedit care poarta stampila provenientei din Sarmasag – cafea. ^Clientii mei spun ca este cea mai buna cafea pentru ca nu te doare nici capul si nici sto-macul dupa ce o bei^, mai spune Octavian Chis.
Povestea cafelei din Sarmasag
Daca vrei sa mergi la o cafea intr-un restaurant din Zalau, macar in unul din trei restaurante dai de cafeaua care poarta insemnele Brin Cafe. Obisnuiti sa avem de-a face cu marci de renume si mai ales de productie internationala, nu cred ca cineva si-ar fi putut inchipui ca aceasta cafea este produsa in Sarmasag. Brandul ii apartine lui Kovacs Gyula care produce cafea inca din 2003, timp in care a reusit sa intre pe piata din Salaj, extinzandu-se in restul Transilvaniei si in Moldova. ^Aduc cafea verde provenita din opt tari, pe care o prajesc la Sarmasag si am reusit sa ma impun pe piata prin calitate si prin gust. Diferenta dintre cafeaua mea si cea de pe piata este ca diferenta dintre painea de casa si painea din brutarii^, a declarat pentru Graiul Salajului Kovacs Gyula. Salajeanul spune ca totul sta in tehnica de prajire a cafelei si in amestecurile folosite. Kovacs aduce la Sarmasag cafea verde din India, Etiopia, Vietnam, Indonezia, Honduras, Brazilia sau Columbia si le prajeste dupa o tehnica secreta pe care a invatat-o in urma cu mai bine de zece ani. ^Am cunoscut pe internet o doamna din Dej care a lucrat pe plantatii de cafea din Congo si Zair timp de 44 de ani. De la dansa am invatat tehnicile secrete de prajire ale cafelei si de amestec a sortimentelor de cafea. Mi-a placut foarte mult sa fac asta si, in timp, m-am perfectionat^, marturiseste Kovacs. Localnicul din Sarmasag mai dezvaluie un secret – cafeaua lui e buna pentru ca e proaspat prajita si macinata, intotdeauna. Iar recunoasterea calitatii produsului sau ii consacra clientela extinsa din tara. A avut parte si de recunoastere europeana, fiind invitat la targuri de profil din Viena, Hamburg si Triste.

Post Views: 66