Salajul anului 2017 – fara apa si canalizare

S-a implinit de mult sfertul de veac de la ceea ce romanii au numit revolutie si in ideea ca din moment ce a fost inlaturat nea Nicu, dictatorul care tinea tara in intuneric, incepe o epoca a bunastarii pentru omul de rand, ca acesta va face pasi spre un trai civilizat. Numai ca noile oranduri nici nu s-au priceput, nici nu si-au dat interesul pentru omul de rand. Si asa se face ca aspecte fundamentale pentru un trai civilizat, cum este sa ai apa curenta si canalizare, au ramas suspendate in neputinta.
Salajul a ajuns in anul de gratie 2017 cu doar 15 comune si orase si 25 de localitati din mediul rural care au si retea de distributie a apei si canalizare. Si doar 191 de localitati din totalul de 279 cate are judetul Salaj (sate, comune, orase) au retea de distributie a apei la sfarsitul anului 2016.
De fapt, sunt 49.908 locuinte in Salaj care inca mai au wc-ul in fundul curtii, fara a fi racordate la o retea de apa sau canalizare. Cele mai multe astfel locuinte sunt in mediul rural (45.285), insa mai sunt 4.083 de locuinte in mediul urban care mai WC in fundul curtii.
Nici in Zalau nu-i chiar in regula. Aici exista 24.509 locuinte, din care doar 23.992 sunt alimentate cu apa si tot atatea racordate la sistemul de canalizare. Asta inseamna ca persoanele din 603 locuinte fie consuma apa din fantanile proprii, fie ca apeleaza la apa din fantanile arteziene. Daca vorbim de canalizare, 803 locuinte din Zalau au WC-ul in fundul curtii.

Sigur ca niciodata nu sunt bani, dar cine a vrut
cu adevarat a facut cate ceva pentru comunitate

Se tot da vina pe bani in bugetele locale, judetene si centrale, dar decidentii politici trebuie sa inteleaga ca niciodata nu vor fi fonduri indestulatoare si ei trebuie sa prioritizeze nevoile comunitatii. Sistemul central de alocare a fondurilor ii nemultumeste pe cetatenii cu primari din opozitie, care primesc bani mult mai putini decat cei din partidele de la putere. Totusi, exista primari si primari. Unii primari din opozitie au facut doar investitii in conductele comunale de apa, nemaiavand suficiente fonduri si pentru canalizare.
O comunitate care ridica cat de putin pretentii la civilizatie nu poate trai fara apa si canalizare. De pilda, in comuna Plopis exista retele proprii de canalizare pe banii cetatenilor, dar numai pentru apa menajera, ne spune primarul Nicolae Criste. Recent a facut o solicitare de finantare de 5 milioane de lei pentru 11 kilometri de aductiune de apa si 17 kilometri de canalizare. Nicolae Criste, fiind penelist convins, s-a zbatut mult pentru a primi bani de cofinantare. Tot penelist e si primarul comunei Coseiu, Ioan Mesesan. Acum vreo 16 ani a participat la un proiect pilot prin Sapard pentru aductiune de apa in comuna. El si inca doi primari din tara au castigat proiectul si astfel toate cele trei sate ale comunei – Coseiu, Archid si Chilioara – se bucura de apa curenta. Ce-i drept, canalizare nu a fost prinsa in proiect, dar oamenii si-au construit fose. Primarul Mesesan a spus ca a depus 7 proiecte, din care unul si pentru canalizare. „n 5 noiembrie 2001, aductiunea de apa a fost data in folosinta pe o distanta de 20 de kilometri, la ora actuala fiiind conectati la ea peste 650 de familii. Pe vremea primarului penelist Petru Satmari, in Ileanda si inca in doua sate a fost facuta aductiunea de apa. La Zalha au apa in jur de 300 de gospodarii din cele 584, mai bine de 50 la suta. Primarul Simion Rogoz, penelist si el, imi spunea ieri ca lucrarile de aductiune a apei sunt spre finalizare. Investita a fost facuta prin Ordonanta 28 pentru toate cele 6 sate ale comunei, pe o distanta de 27 de kilometri. Despre canalizare nu poate fi vorba, a spus primarul, pentru ca terenul din comuna este foarte denivelat. Cetatenii vor folosi fosele septice. stop_coloana La Lozna statistica spune ca sunt 14 kilometri de conducta de apa in functiune. La Lozna sunt racordate la sistemul comunal de elimentare cu apa 517 locuinte din 709 cate sunt in total. La Lozna au canalizare doar 235 de locuinte.
In localitatile Bobota, Hida, Maeriste si Mesesenii de Jos, retelele de distributie a apei potabile sunt in lucru si urmeaza sa fie receptionate in viitor.
Am vazut in listele de la statistica faptul ca in satele Prodanesti si Creaca, din comuna Creaca, ar fi retea functionala de apa potabila. Intr-adevar, in cele doua localitati au fost introduse conductele de apa potabila, dar odata cu reabilitarea drumului judetean D108A, conductele au fost faramitate pe alocuri de constructor. La insistentele cetatenilor, pe vremea constructiei drumului, primarul Eugen Terec a promis ca nu va semna receptia drumului pana cand nu se vor repara conductele. Povesti. Promisiuni de reparare a conductelor de aductiune a apei din Prodanesti si Creaca au mai facut si Catita Crihan din cadrul serviciului Fonduri Europene a Consiliului Judetean Salaj si presedintele Consiului Judetean Tiberi Marc. Dar vorbele s-au dus si conductele au ramas in continuare faramate. E pacat de cele 27 de miliarde de lei vechi care zac ingropate in pamant.

Banii pentru dezvoltare locala se impart
politic si fiecare face ce vrea cu ei

In ultimii patru ani Ministerul Dezvoltarii condus de Liviu Dragnea si Vasile Dancu au alocat 5,7 miliarde de lei peentru dezvoltare locala. Curtea de Conturi a sesizat ca Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL) nu a avut o strategie clara de investitii si nici obiective definite, ceea ce i-a permis lui Liviu Dragnea sa finanteze proiecte dupa bunul plac si in favoarea clientelei politice. Sevil Shhaideh, actualul ministru al Dezvoltarii a fost in perioada respectiva ordonator principal de credite si coordonator al Directiei Generale de Dezvoltare Regionala. Atunci, dar si acum, primarii PSD din tara, dar si din Salaj, au primit fonduri pentru diferite investitii, insa ministerul a tinut evidenta investitiilor pe caiet si nu a efectuat verificari privind exactitatea datelor transmise de catre beneficiarii PNDL

Apa este destula, unii edili au reusit sa
o aduca in casele oamenilor, altii o tot promit

La ora actuala, zalauanii beau apa din lacul de acumulare din Virsolt. Si Simleuanii tot de aici beau apa. „n orasul Jibou au fost forate puturi pentru apa potabila in partea nordica a orasului.
Apa este din belsug, dar nu are cine sa o aduca in casele oamenilor. „n localitati rurale ale Salajului, unii edili, dupa prospectii indelungate, au forat puturi pentru apa comunitatii. Altii au lasat-o mai moale cu documentarea si in perioadele secetoase e criza de apa. De vreo zece ani de zile se vehiculeaza ideea ca salajenii vor bea apa rece de munte din lacul Tarnita, judetul Cluj. Ideea e mai intens vehiculata in apropierea campaniilor electorale. „ntr-adevar, consiliile judetene Cluj si Salaj, impreuna cu Compania de Apa Somes au depus spre fiantare din fonduri europene priectul regionale pentru alimentare cu apa din lacul Tarnita. Proiectul vizeaza realizarea unei conducte de aductiune a apei pe raza judetelor Cluj si Salaj de 150 de kilometri, pe traseul careia este instalata o statie de pompare. Valoarea totala a investitiei este de 9,5 milioane de euro. Sa mai traim sa o mai vedem si pe asta.