Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Ștefan Marin – publicist, 1 aprilie 1945; Mureșan Viorel – scriitor, critic literar, 1 aprilie 1953; Kovács Kuruc János-Szabolcs – medic stomatolog, 1 aprilie 1977; Balogh Béla – preot, 4 aprilie 1955; Lascu Mircea Mihai – profesor, 5 aprilie 1957; Lazăr Loredana – profesoară, 5 aprilie 1981; Stanca Vasile – filolog, 6 aprilie 1935; Nagy Silvia – soprană, 6 aprilie 1981; Damian Mihai – muzicolog, 7 aprilie 1996; Meleg Vilmos – actor, regizor, 8 aprilie 1956; Horvath Bugnariu Corina – artist plastic, 9 aprilie 1946; Pitică Dan – profesor, inginer, 9 aprilie 1958; Tamba Dumitru Gheorghe – arheolog, 9 aprilie 1958; Daróczi Iosif – profesor, 10 aprilie 1958; Kocsis Éva – profesoară, 11 aprilie 1977; Marian Lazăr – inginer, 12 aprilie 1933; Rădeanu George – artist plastic, 12 aprilie 1950; Pintea Melania – educatoare, 12 aprilie 1956; Ciurean Codin Cristian – profesor, 12 aprilie 1977; Mihele Ioan – artist plastic, 13 aprilie 1955; Damian-Bicăzan Bianca Patricia – muzicolog, 13 aprilie 1996; Pece Ștefan – cercetător științific, 14 aprilie 1948; Horváth Gabriella Mária – profesoară, 14 aprilie 1957; Horváth Iosif – profesor, 14 aprilie 1957; Conțiș Petru – învățător, 15 aprilie 1936; Cîlb Lucia – farmacistă, 15 aprilie 1949; Daróczi Viorica – inginer, 15 aprilie 1960; Ispas Viorel – inginer, 16 aprilie 1949; Grec Aurica – inginer, profesor universitar, 16 aprilie 1962; Pop Florica – filolog, 16 aprilie 1965; Kovács Irina Elisabeta – profesoară, 16 aprilie 1966; Vlaicu Cosmin Radu – jurist, 16 aprilie 1973; Pop Florin Marian – preot, 16 aprilie 1981; Drugaș Iulia Alexandra – poetă, 16 aprilie 1989; Györfi-Deák György – scriitor, traducător, 17 aprilie 1964; Firicel Daniela – profesoară, 17 aprilie 1965; Pițoiu-Dragomir Ion – scriitor, 18 aprilie 1940; Beldi Paul Ladislau – scriitor, 18 aprilie 1955; Lazăr Mioara – profesoară, 19 aprilie 1952; Abrudan Elena – scriitoare, traducătoare, 20 aprilie 1956; Bara Ștefan – meșter popular, 21 aprilie 1962; Ardelean Carmen Georgeta – profesoară, scriitoare, 23 aprilie 1975; Fărcaș (Baciu) Nadia – editor, 23 aprilie 1977; Revnic Ioana – scriitoare, 23 aprilie 1978; Pop Gheorghe – profesor, 24 aprilie 1932; Ielciu Ioan – economist, 24 aprilie 1950; Popa Vasile – inginer, 25 aprilie 1941; Crecan Dan Vasile – artist plastic, 25 aprilie 1955; Seleși Ioan – actor, 26 aprilie 1946; Blaga Rodica Lucia – profesoară, 26 aprilie 1951; Oțelea Georgică Grighentie – preot, 26 aprilie 1968; Szabó Attila – artist plastic, 26 aprilie 1975; Szabó Róbert Csaba – prozator, 26 aprilie 1981; Pădurean Vasile – economist, 28 aprilie 1954; Tăutan Viorel Gheorghe – scriitor, 30 aprilie 1943; Daróczi Mihai Iosif – geograf, 30 aprilie 1990.
Györfi-Deák György – bibliotecar, profesor, publicist, traducător, prozator – 60 de ani
Györfi-Deák György (pseudonime: Győrffy György – ortografiere folosită până în 1987, Gyuri, Elefterion Georgescu, O. Paiț, Franciscus Georgius – după 2009) – bibliotecar, profesor, publicist, traducător, prozator. N. 17 aprilie 1964, Timișoara.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Fizică, specialitatea fizica corpului solid – Universitatea din Timișoara (1988), al cursurilor postuniversitare de biblioteconomie (1993-1995). A fost profesor de fizică în satul Drighiu, comuna Halmășd (1988-1990), bibliotecar la Biblioteca Județeană Ioniță Scipione Bădescu Zalău (1990-1996), apoi la Biblioteca Orășenească din Jibou (din 1996), inspector de specialitate la Inspectoratul pentru Cultură al Județului Sălaj (1998-1999). În perioada 1996-2008, periodic – profesor suplinitor (fizică, chimie, informatică, istoria minorităților) la Școala Generală nr. 1, respectiv Liceul Tehnologic Octavian Goga din Jibou. Debutează în revista Aurul negru, nr. 2/1982, editată de elevii de la Liceul Industrial nr. 2 (Grup Școlar Petrol) Pitești. Cenacluri frecventate: Zodiac, respectiv Antarg Pitești (1980-1987), H. G. Wells, Timișoara (din 1983), Helion, Timișoara (1985-2007), Amaltheia, Zalău (2004), a fost moderatorul Cercului literar C.C.D. Zalău (2011-2013). Redactor la publicațiile: Aurul negru (Pitești) (1981-1982), Forum studențesc și Paradox (Timișoara) (1985-1988), Helion (Timișoara) (1985-2007), Biblioteca Nova (Timișoara) (1986-1987), Tineretul (Zalău) (1990-1991), Fițuica (Jibou) (1995-2004), Interferențe (Jibou) (din 2004), Limes (Zalău) (1998-2001), Anticipația – Colecția Povestiri științifico-fantastice (2004), Someșul de Jibou (2006), Caiete Silvane (redactor asociat din 2011).
Coordonator (1996-1999) al foilor trimestriale Bilet de voie și Bilețel de voie, editate de Biblioteca Orășenească Jibou, din 1 aprilie 2002, webmaster al site-ului cu același nume: http://bilet.go.ro, lărgit în 2009 cu blogul http://jibouan.blogspot.com, 2001-2010 co-editor (împreună cu Cătălin Ionescu) al revistei de critică literară SF Pro-Scris: http://proscris.110mb.com. Premii personale: Diploma de arte plastice la Zilele Helion (1985), Premiul III la FACS, literatură de anticipație (1985), Premiul III la FACS, publicistică (1987), Premiul II la FACS, literatură de anticipație (1989), Premiul fanzinului News-Letter S.F. pentru povestire pe tema Orașul (1998), Premiul pentru proză la Zilele URMUZ 2000 (Tulcea), Premiul revistei Cronica la concursul național de povești Ion Creangă (Iași, 2000), Premiul Colin (Bucureşti, 2014) pentru cel mai bun volum de non-ficțiune, Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2014), Premiul Petri Mór (Zalău, 2021), premiul întâi la categoria Non fiction în cadrul celei de-a 44-a ediții a ROMCON, 2023 pentru volumul Estetica imaginarului, Diplomă și plachetă cu prilejul a 20 de ani de la dezvelirea statuii lui Wesselényi (Jibou, din partea Asociației Wesselényi și UDMR – Jibou, 2024). Premii colective: Premiul I la FACS, publicații studențești, pentru Forum studențesc (1985, 1987, 1989); pentru fanzinul Paradox – cel mai bun fanzin european, EuroCon 1987 (Montpélier-Franța, 1987). Colaborează la: Acta Iassyensia Comparationis (Iași), Agenda (Timișoara), Almanahul Anticipația (București), Almanahul Helion (Timișoara), Amfiteatru (București), Antarg (Pitești), Argeș (Pitești), Árkád (Zalău), Art-Panorama (București), Átjáró (Budapesta), Aurin (Budapesta), Autograf MJM (Craiova), Avertisment din Nord-Vest (Satu Mare), Bănățeanul (Timișoara), Caiete Silvane (Zalău, din 2005), Carusel (București), Contemporanul (București), Curierul Național (București), Együtt (Zalău), Fantasya (Brăila), Fantastica Magazin (Malu Mare), Fițuica (Jibou), Graiul Sălajului (Zalău), Hepehupa (Zalău), Hobby Elektronika (Budapesta), Ifjúmunkás (București), Jurnalul Sălajului (Zalău), Jurnalul S.F. (București), Magazin Sălăjean (Zalău), NewsLetter S.F. (București), Orientări (Galați), Origami Magazin (Budapesta), Orison (Olanda), Pasager (Craiova), Prăvălia Culturală (Craiova), Raftul Liber (Zalău), Sălajul European (Zalău), Sălajul Orizont (Zalău), Scânteia Tineretului (București), Silvania (Zalău), String (București), Szilágyság (Zalău), Școala Noastră (Zalău), Astra Artă și Literatură (Dej), Tehnium (București), Transilvania Jurnal (Zalău), Viața românească (București), Viața studențească (București), alte cotidiane locale din Zalău, Timișoara, Pitești, Iași, Piatra Neamț, Studioul radio din Complexul Studențesc Timișoara, Radio România Cultural, Radio România Tineret Stereo.
Opera: Istorii și isterii literare (http://www.netsf.org, 2004), Lampa de veghe (http://www.hgwells.ro, 2005; reeditată 2015), Curiozități sălăjene (ediția I, 2005, ediția a 2-a revăzută și adăugită, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010), Techergheli sălăjene (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013), Trilogia franciscană (Zalău, Ed. Caiete, 2014), Marea și eterna dragoste (ed. electronică, 2015 https://archive.org/details/MareaiEternaDragoste). Însemnări sălăjene (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015), Fizica hârtiei (Jibou, 2017), Istorii și isterii literare (Malu Mare, Ed. Cristian PlusArt, 2021), Estetica imaginarului (Malu Mare, Ed. Cristian PlusArt, 2022), în format Duplex Țăranul interimar/Dârzarta Bârză (Malu Mare, Cristian PlusArt, 2023) – cu Simone Györfi. Coautor, alături de Robert Lazu (coordonator) și Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, al volumului Enciclopedia lumii lui J.R.R.Tolkien (Târgu Lăpuș, Ed. Galaxia Gutenberg, 2007). Volume colective: Torony Erdély kapujában (Turn în poarta Transilvaniei) (Jibou, 1996; ediția a 2-a, revizuită: Cluj-Napoca, Egyetemi Műhely Kiadó, 2014). Traducătorul textului maghiar în limba română din volumele Rusz Livia. Doi ani de vacanță: după romanul lui Jules Verne (Iași, Ed. StudIS, 2011); Miskati intervine (Stockholm, Editura Pionier Press, 2013); Haugh Béla, Háry János (Jibou, în regia autorului, 2015). Prezent cu eseuri, povestiri și traduceri în următoarele antologii: Întoarcerea pe planeta albastră (București, Ed. Politică, 1989), La orizont, această constelație (București, Ed. Albatros, 1990), Almanahul – antologie Nautilus (București, Ed. Nemira, 2001), Poveștile de la Bojdeucă, vol. IV (Iași, Ed. Sagittarius Libris, 2002), Fantasticul Mileniului III (București, Ed. Granada, 2003), Anuarul presei sălăjene (Asociația Jurnaliștilor din Sălaj, Zalău, 2009-2015), 11 prozatori – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2020), Însemnări de pe frontul cuvintelor. Antologie, cronici și comentarii critice. Asociația Scriitorilor din județul Sălaj (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2021), 27 de scriitori sălăjeni, Antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2023), Boabe de poveste. Antologia fantastică a cafelei – antologator Dan Popescu (București, Ed. Pavcon, 2023), Crize în spațiul românesc (Dej, Ed. Astra-Dej, 2023), Proza 2023. Cenaclul H.G. Wells Timișoara (Timișoara, Ed. Universității de Vest, 2023). A tradus din literatura maghiară în limba română diferite scrieri ale lui Ady Endre, Babits Mihály, Beke György, Csáth Géza, Haugh Béla, Jósika Miklós, Mandics György, M. Veress Zsuzsanna, Nyírő József, Ráth-Végh István, Tamási Áron, Weöres Sándor și alții. Împreună cu Simone Györfi (care a semnat și ca Györfi-Deák Erzsébet) a tradus în maghiară din scrierile lui Dușan Baiski, Ovidiu Bufnilă, Mircea Cărbunaru, Constantin Cozmiuc, Dorin Davideanu, Cătălin Ionescu, Lucian Ionică, Marcel Luca, Liviu Radu și alții. Volum tradus: Camelia Burghele – Șapte zile în Țara Silvaniei (Zalău, Ed. Caiete Silvane; București, Ed. Etnologică, 2015 – împreună cu Györfi-Deák Elisabeta Simone). Ca grafician, a realizat coperta volumului de poezii Elisabeta Györfi-Deák – Galaxia cotidiană, coperți și ilustrații pentru revistele Biblioteca Nova (Timișoara) și Raftul Liber (Zalău), caricaturi pentru ziarul Tineretul (Zalău). Participant (uneori și organizator) la expoziții de grafică, colaj foto, origami. A organizat ateliere de origami la euROcon ’94 (Convenția Europeană de Science-Fiction, Timișoara, 1994) și KIDEX 2004 (Târgul de jucării, București, 2004). Expoziții de origami la Mumbai (India), Timișoara, Iași, Zalău, Șimleu Silvaniei, Jibou.
Viorel Ispas – inginer, profesor – 75 de ani
Ispas, Viorel – inginer, profesor. N. 16 aprilie 1949, Valcău de Jos.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Mecanică, T.C.M. din cadrul Institutului Politehnic Cluj-Napoca (1972). A obținut doctoratul în anul 1982 cu teza Contribuții la calculul și construcția structurii mecanice a roboților industriali utilizați în procesele de prelucrări mecanice. A fost asistent universitar (1976-1980), șef de lucrări (1980-1990), conferențiar (1990-1992), iar din 1992 profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea Construcții de Mașini, Catedra de Mecanică și Programare. În perioada 1997-2000 a fondat și a fost decanul Facultății de Științe Aplicate din cadrul Universității Avram Iancu din Cluj-Napoca. Este membru al: Societății Investitorilor din România – Filiala Cluj-Napoca, Asociației Române de Teoria Mecanismelor și a Mașinilor, Asociației Române de Robotică, al cărei vicepreședinte a fost în perioada 1990-1991 în cadrul Filialei Cluj, Asociației Generale a Inginerilor Români, Asociației Academice Milenium, al cărei fondator este. A realizat Robotul industrial VIPAS 1 și VIPAS 2. A efectuat vizite de documentare la Universitatea din Preston (Anglia – 1992), Comerț Exterior, Budapesta (Ungaria – 1990), la firme din Stuttgart și Schordof (Germania – 1990). A publicat 114 lucrări științifice, 15 comunicate științifice, 19 contracte de cercetare, 4 brevete de invenție, o inovație, iar din anul 1994 – coordonator de doctorat.
Opera: Aplicații cinematice în construcția manipulatoarelor și a roboților industriali (București, Ed. Academiei Române, 1990), Elemente de calcul și construcție a manipulatoarelor și roboților (Cluj-Napoca, Ed. UTPRES, 2003), Manipulatoare și roboți industriali (București, Ed. Didactică și Pedagogică, 2004). Volume colective: Îndrumător de lucrări de mecanică (lito. UTCN, 1984), Roboți industriali (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985), Culegere de probleme de mecanică, 3 vol. (lito. UTCN, 1978-1986), Mecanica dinamică (lito. UTCN, 1989), Mecanica (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998), Statica. Culegere de probleme (Cluj-Napoca, Ed. UTPRES, 2004).
Vasile Pădurean, economist – 70 de ani
Pădurean, Vasile – economist. N. 28 aprilie 1954, Mălădia, comuna Măeriște.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Științe Economice, secția economia industriei, construcțiilor și transporturilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (1984), Doctor în Economie – Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (2005). În perioada 1973-1975 a fost muncitor la Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului Zalău, apoi tehnician organizare și normare (1975-1984), contabil șef (1984-1985), șef fabrică (1985-1986), șef Serviciu Organizarea Producției și a Muncii (1986-1989), director comercial (1989-1990), în cadrul aceleiași întreprinderi. În perioada 1990-1994 a fost director adjunct la Spitalul Județean Sălaj, iar din 1994 este președintele Companiei S.C. Universal S.A. și președinte al Consiliului de Administrație al aceleiași societăți. Din anul 1998 este membru în Consiliul de Administrație al Camerei de Comerț și Industrie Sălaj, membru în Consiliul Național al Uniunii Generale a Industriașilor din România (1999), iar până în 2016 a fost președintele Camerei de Comerț și Industrie Sălaj. Din 2005, este Senator de Onoare în Senatul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Premii: Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2014). Colaborări: Alma Mater Porolissensis.
Opera: Motivație și stimulente în muncă (Zalău, Ed. Silvania, 2004). Volume colective: Management financiar – bancar (Zalău, Ed. Silvania, 2004), Comunicare organizațională și motivație în muncă (Zalău, Ed. Silvania, 2004).
Gheorghe Șișeștean, profesor – 70 de ani de la naștere
Șișeștean, Gheorghe – profesor. N. 25 aprilie 1954, Șișești, județul Maramureș – m. 28 octombrie 2012, Zalău.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din București, secția sociologie (1978). În anul 1992 a obținut diploma de master (D.E.A.) în antropologie și etnografie la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris (1991-1992). A obținut doctoratul în anul 1998, la Universitatea din București, cu teza: Forme tradiționale de viață țărănească în nord-vestul Transilvaniei. A fost profesor la Liceul Industrial nr. 3 Zalău (1978-1984), Liceul Teoretic Zalău (1984-1997), lector universitar la Universitatea Oradea (1997-2000), conferențiar universitar (2000-2001), iar din anul 2002 a fost profesor universitar la aceeași universitate. A fost membru al Asociației Naționale a Sociologilor din România și al Asociației L’Europe, la civilisation du pain din Paris, membru în comitetul de redacție al revistelor Histoire anthropologique de l’alimentation (Chine-Europe), Maison des Sciences de l’Homme – Paris, precum și membru în consiliul redacțional al revistelor Limes, Origini. Caiete Silvane (Zalău) și Arheus (Baia Mare). A condus cercurile sociologice de sociologie rurală și sociologia relațiilor interbelice în localitățile Ileanda, Sici, Cehu Silvaniei, Sălățig (Sălaj), Rieni (Bihor), Apateu (Ungaria), Cavnic (Maramureș). Avea ca domenii de competență antropologia socială, demografia istorică, etnologia, sociologia rurală și sociologia relațiilor interetnice. A participat la numeroase sesiuni de comunicări științifice în țară și străinătate. Colaborări: Acta Mvsei Porolissensis, Etudes Roumaines et Aroumaines, Anuarul Arhivei de Folclor a Academiei Române, Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, Analele Universității din Oradea, Silvania, Limes, Alma Mater Porolissensis, România Socială, Sociologie românească etc.
Opera: Forme tradiționale de viață țărănească din nord-vestul Transilvaniei (Zalău, 1998), Economia rurală și sfârșitul țărănimii (București, 2000), Etnie, confesiune, căsătorie în nord-vestul Transilvaniei (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2002), Antropologia și sociologia sacrului (Zalău, Ed. Lekton; Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2002), Formes de vie paysanne dans le Nord-Ouest de la Transylvanie (București, Ed. Mica Valahie, 2005), Români care s-au stins. Valahii din Carpații Nordici și românii din Ungaria (Ed. Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2012). Volume colective: Sovietizarea nord-vestului Transilvaniei (Muzeul Județean de Istorie și Artă, Satu Mare, 1995), Sociologia valorilor românești reprimate (București, Ed. Pro-Humanitas, 2000), Femeia în contextul schimbării. Statusuri, rolul identității (Oradea, Ed. Universității, 2001), Elemente pentru un dicționar de sociologie rurală (București, Ed. Mica Valahie, 2003), Lucrările Conferinței Naționale de Sociologie (Oradea, 2003), Dicționar de sociologie rurală (București, Ed. Mica Valahie, 2004), Atlasul sociologic rural (București, Ed. Mica Valahie, 2005), T. Herseni în critica vremii (Pitești, Ed. Universității, 2007), Dezvoltare durabilă și calitatea vieții (Oradea, Ed. Universității, 2007), Teme de antropologie socială din Europa de sud-vest (București, Ed. Paideia, 2010). Coordonator: Țăranii din Noua Europă (București, Ed. Mica Valahie, 2003), Dicționar de sociologie rurală (București, Ed. Mica Valahie, 2004), Noologia – perenitatea unei paradigme (București, Ed. Mica Valahie, 2008), Tratat de sociologie rurală (București, Ed. Mica Valahie, 2009). Lucrări traduse în alte limbi: Formes de vie paysanne dans le Nord-Ouest de la Transylvanie (București, Ed. Mica Valahie, 2005).
sursa foto și info: caietesilvane.ro