Salaj – o economie in declin
Parcursul din ultimii cinci ani al economiei judetului este unul spre… minus, potrivit analizei Directiei de Statistica
rn
Productia industriala pierde teren
rn
Productia industriala realizata de agentii economici din judetul Salaj în anul 2016, comparativ cu anul 2012, a fost mai mica cu 2,8 la suta, ca urmare a reducerii acesteia în anii 2015 si 2016 fata de anii precedenti cu 8,1 la suta, respectiv cu 5,2 la suta, scaderi care nu au putut fi compensate prin cresterile cu 3,6 la suta în anul 2013, respectiv cu 7,7 la suta în anul 2014, fata de anii anteriori.
În perioada 2012 – 2016 s-au produs modificari importante în evolutia productiei industriale pe activitati. S-au înregistrat cresteri la fabricarea de produse din minerale nemetalice (plus 67,3 la suta) si fabricarea de mobila (plus 33,1 la suta), dar s-au înregistrat scaderi pe întreaga perioada la fabricarea de masini, utilaje si echipamente (minus 62,0 la suta).
Referitor strict la anul 2016, acesta este caracterizat de scaderea productiei industriale totale fata de anul 2015 la majoritatea activitatilor, cu valori cuprinse între minus 10,1 la suta (industria metalurgica) si minus 40,2 la suta (fabricarea substantelor si a produselor chimice). Se constata cresteri la fabricarea produselor textile (+11,0 la suta), fabricarea unor produse din minerale nemetalice (+10,5 la suta); fabricarea de mobila (+9,2 la suta) si fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice(+2,4 la suta).
rn
Productivitatea muncii in industrie scade
odata cu volumul productiei industriale
rn
Productivitatea muncii din industrie a fost in anul 2016 cu 0,8 la suta mai mica fata de anul 2012.
În perioada 2012 – 2016, productivitatea muncii a crescut în anii 2013 si 2014 (cu 3,2 la suta, respectiv cu 6,8 la suta) fata de anii precedenti si a scazut apoi accelerat în anii 2015 si 2016 (cu 6,3 la suta, respectiv cu 3,9 la suta), fata de anii precedenti.
Productivitatea muncii în industrie a crescut în anii 2013 si 2014 fata de anii precedenti datorita cresterii mai accentuate a productiei industriale, raportat la cresterea numarului mediu de salariati.
În anii 2015 si 2016, productivitatea muncii în industrie a scazut, comparativ cu anii anteriori, în principal datorita diminuarii volumului productiei industriale.
rn
Cifra de afaceri a companiilor
cu activitate industriala s-a micsorat
rn
Cifra de afaceri totala a întreprinderilor cu activitate principala de industrie în anul 2016 a fost mai mica cu 10,3 la suta fata de anul 2012, ca efect al scaderii acesteia în anii 2013, 2015 si 2016, cu 5,0 la suta, cu 1,7 la suta, respectiv cu 8,7 la suta fata de anii anteriori.
Anul 2016 este caracterizat de scaderea cifrei de afaceri din industrie fata de anul precedent cu 8,7 la suta.
Scaderi mai mari sunt înregistrate la activitatile industria metalurgica (27,6 la suta), repararea, întretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor (24,8 la suta) si industria alimentara (15,7 la suta).
Se constata cresteri la fabricarea produselor textile (39,3 la suta); fabricarea altor produse din minerale nemetalice (13,5 la suta) si fabricarea de mobila (11,8 la suta).
rn
Exportam mai mult decat importam
rn
Comertul international cu bunuri din perioada 2012 – 2016 s-a caracterizat prin cresterea într-un ritm mai accelerat a importurilor fata de exporturi.
Concret, au crescut importurile cu 7,2 la suta, iar exporturile cu 4,2 la suta. Ca efect, a scazut gradul de acoperire al importurilor cu exporturi de la 163,9 la suta în anul 2012 la 159,3 la suta în anul 2016.
În anul 2016, exporturile de bunuri au înregistrat o valoare de 432.592.000 de euro, volumul acestora fiind cu 4,2 la suta mai mare decât cel înregistrat în anul 2012. Importurile au fost de 271.474.000 de euro, în crestere cu 7,2 la suta fata de anul 2012.
În volumul total al bunurilor exportate, în perioada 2012 – 2016, sectiunea cu cea mai mare pondere a fost “Metale comune si articole din acestea”, cu procente cuprinse între 53,6 la suta în anul 2016 si 66,3 la suta în anul 2012, urmata de “Materiale textile si articole din acestea”, cu procente cuprinse între 13,8 la suta în anul 2014 si 19,4 la suta în anul 2016.
Primele 8 tari, unde exportam peste 70 la suta din totalul marfurilor, sunt Italia, Germania, Mexic, Ungaria, Statele Unite ale Americii, Belgia, Regatul Unit, Egipt.
Primele 8 tari de unde am importat in 2016 sunt Germania, Italia, Ungaria, Belgia, Polonia, Mexic, Olanda, Turcia.
rn
Investitiile s-au injumatatit
in 2016 fata de 2012
rn
În judetul Salaj, comparativ cu anul 2012, valoarea investitiilor realizate în anul 2016 a fost mai mica cu 48,9 la suta, ca efect al scaderilor înregistrate în anii 2013, 2014 si 2016 (cu 2,7 la suta, 14,2 la suta, respectiv 45,7 la suta) fata de anii precedenti.
Valoarea investitiilor a crescut cu 12,8 la suta în anul 2015 comparativ cu anul 2014, crestere insuficienta insa pentru a compensa reducerea acesteia în anii 2013, 2014 si 2016.
Investitiile nete concretizate în lucrari de constructii noi, în anul 2016, reprezentând 52,8 la suta din total investitii (35,3 la suta în anul 2012), au scazut cu 18,7 la suta fata de anul 2012.
Investitiile nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), reprezentând 42,3 la suta din total în anul 2016, fata de 62,8 la suta în anul 2012, au scazut cu 66,2 la suta.
Comparativ cu anul 2012, în anul 2016 se constata o crestere a ponderii investitiilor nete în lucrari de constructii noi cu 17,5 puncte procentuale. Ponderea investitiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scazut cu 20,5 puncte procentuale.
Utilajele (inclusiv mijloace de transport) detineau ponderea cea mai mare în total investitii în anii: 2012 (62,8 la suta) si 2013 (55,8 la suta), spre deosebire de anii 2014, 2015 si 2016, când cea mai mare pondere în totalul investitiilor revenea lucrarilor de constructii noi (52,4 la suta, 53,8 la suta respectiv 52,8 la suta).
rn
Dezvoltarea Salajului bate pasul pe loc si exerseaza mersul cu spatele
rn
Populatia activa a Salajului, la sfârsitul anului 2016, cuprindea 103.000 de persoane, aceasta reprezentând 78,6 la suta din populatia cu vârsta de munca (16 – 65 ani).
Analiza evolutiei populatiei active civile evidentiaza o scadere a acesteia, în anul 2016, cu 5,1 la suta fata de anul 2012.
Populatia ocupata era, la sfârsitul anului 2016, de 97.000 de persoane, în scadere cu 4,1 la suta fata de 2012.
La 1 iulie 2016, populatia Salajului a fost de 247.143 locuitori, în scadere cu 3.592 locuitori (1,4 la suta) fata de 1 iulie 2012. La 1 iulie 2016, populatia urbana detinea o pondere de 43,1 la suta din totalul populatiei dupa domiciliu, fata de 42,8 la suta în anul 2012. Principalul factor care a determinat scaderea populatiei în perioada 2012 – 2016 a fost sporul natural negativ înregistrat, an de an, în perioada analizata. În anul 2016 s-au nascut 2.473 copii, în scadere cu 4 la suta fata de anul 2012.
rn
In 2016 s-au construit cu 30 la suta
mai putine locuinte decat in 2012
rn
Cat priveste fondul de locuinte, acesta este cu doar 1 la suta mai mare in 2016, fata de sfârsitul anului 2012. În anul 2016 au fost terminate 289 locuinte, în scadere cu 30,2 la suta comparativ cu 2012. Numarul mediu de camere pe o locuinta, în perioada 2012 – 2016, s-a mentinut constant, respectiv la 2,5 camere pe întreaga perioada.
Doar trei localitati din judetul Salaj
si-au tras apa potabila in cinci ani
rn
La sfârsitul anului 2016 erau dotate cu retea simpla de distributie a apei potabile un numar de 54 localitati din Salaj, în crestere cu 3 localitati fata de anul 2012. Lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile, pe total judet, era de 1.299 km la sfârsitul anului 2016, în crestere cu 225 km fata de anul 2012.
La sfârsitul anului 2016, un numar de 15 localitati aveau instalatii de canalizare publica, în crestere cu 7 localitati fata de anul 2012. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare, la sfârsitul anului 2016, a fost de 459 km, în crestere cu 181 km fata de anul 2012.
În anul 2016 s-au distribuit gaze naturale într-un numar de 15 localitati ale judetului Salaj, numarul acestora fiind acelasi ca si in 2012.
