decembrie 5, 2025

Salaj – județul in care oamenii nu gasesc locuri de munca, iar economia a luat-o la vale

imagine-articol0_50840

Județul Salaj ocupa locul al treilea din coada clasamentului național al numarului de salariați. Concret, doar județele Caraș-Severin și Botoșani au mai puțini salariați decât Salajul. Covasna, de exemplu, chiar daca are mai puțini locuitori decât Salajul, se situeaza în fața județului notru ca numar de salariați. 

Analiștii de la Keys Fin au aratat pornind de la cifrele anului 2014 ca în topul regiunilor cu cei mai mulți angajați zona Capitalei a raportat 1.186.726 de salariați, urmata de județele Timiș (186.918 angajați), Cluj (161.292), Brașov (148.722), Constanța (147.080), Prahova (133.432), Argeș (124.058), Bihor (121.048), Sibiu (111.830). La polul opus se afla Mehedinți, cu numai 19.507 salariați, Giurgiu, cu 21.617 angajați, Covasna (28.656), Salaj (26.628), Caraș-Severin (29.265) și Botoșani (29.995).
Potrivit statisticii KeysFin, cei mai mari angajatori în economie erau, în 2014, Automobile Dacia, OMV Petrom, Rompetrol, Kaufland, British American Tabacco, Petrotel-Lukoil, E-on Energie, Carrefour, GDF Suez (actualul Engie), Romgaz, Metro, Mol, Orange, Ford, Electrica și Auchan.
În Salaj, cei mai mari angajatori sunt Michelin și Tenaris Silcotub, iar cel mai mare angajator autohton este grupul de firme Universal.

 

Economia Salajului se prabușește

„România se dezvolta cu viteze complet diferite. Avem poli de creștere economica, precum București-Ilfov, Timiș, Arad și Constanța, acolo unde business-ul este pe un trend ascendent. Avem apoi zone cu potențial și o dezvoltare ceva mai temperata, precum Brașov, Cluj, Argeș și Galați, și un al treilea contingent de județe, din pacate majoritar la nivelul României, acolo unde business-ul stagneaza sau chiar regreseaza, cu consecințe directe asupra nivelului de trai. Sunt județe precum Vaslui, Botoșani, Olt, Mehedinți, Giurgiu, Ialomița, Calarași, Harghita, Covasna, Salaj, unde economia locala este la pamânt. Zone monoindustriale în care producția industriala este o himera, comerțul este afectat de veniturile mici ale populației, iar perspectivele atragerii investitorilor sunt blocate de inexistența unor masuri administrative menite sa ofere facilitați celor care vor sa deschida unitați de producție, indiferent de domeniu”, afirma economiștii de la KeysFin. stop_coloana

 

Salajul merge înapoi din punct de vedere economic, invers decât tendința naționala

Economia județului Salaj este în cadere libera în 2016, conform ultimelor date ale Direcției Județene de Statistica Salaj.
Câștigul salarial mediu nominal brut în luna februarie 2016 a fost de 2.038 lei, mai mic cu 24,3 la suta fața de câștigul salarial mediu nominal brut pe economie.
Statistica mai arata ca producția industriala realizata în luna februarie în Salaj a scazut cu 15,3 la suta fața de luna februarie 2015, în contextul în care, producția industriala la nivel național înregistreaza o creștere de 0,8 procente.
Productivitatea muncii în industria din Salaj a scazut și ea, fiind în luna februarie 2016 cu 14,3 la suta mai mica fața de luna februarie 2015.
Cifra de afaceri totala a întreprinderilor cu activitate principala de industrie din Salaj, în luna februarie 2016, a fost mai mica cu 10,6 la suta fața de luna februarie 2015, în contextul în care la nivel național se înregistreaza o creștere cu 6,6 procente. În primele luni ale anului 2016, cifra de afaceri totala a întreprinderilor cu activitate principala de industrie din Salaj a fost mai mica cu 5,4 la suta comparativ cu aceeași perioada de anul trecut, în timp ce la nivel național se înregistreaza o creștere de 2,2 la suta.

 

Salaj – 26.628 de salariați

Pentru a înțelege de ce analiza Keys Fin vorbește de un numar total de salariați de 26.628 în Salaj, iar Institutul Național de Statistica da o cifra situata undeva la 47.000, trebuie spus ca datele Keys Fin i-au în calcul numarul de persoane care sunt angajate în întreprinderi, în timp ce datele Institutului Național de Statistica cuprind toate persoanele implicate într-o activitate economica, de exemplu patroni, conducatori de unitati private, lucratori pe cont propriu și lucratori familiali neremunerați.