De cativa ani, Salajul s-a transformat intr-un santier imens in care se refac drumuri, cladiri, se face canalizare sau se baga conducte de apa, ca sa nu mai vorbim de construirea/reabilitarea de scoli, primarii, sali de sport sau mai stiu eu ce le trebuie comunitatilor locale. Ai putea crede, vazand avantul muncitoresc de care e cuprins judetul, ca traim in cea mai infloritoare „epoca de aur” postdecembrista. Dar, sub tonele de praf si, mai ales, de bitum, zac picioarele de ceara ale afacerilor de tip balcanic. Ieri, prefectul tragea un semnal de alarma ca la drumul Zalau – Alesd (care se reface), materialele folosite nu sunt conforme. Fiind inginer inainte de a fi functionar public, prefectul a vazut ca treaba se cam petrece ca la noi, ca din balastru s-a facut nisip si ca bitumul parca e prea deschis la culoare. Acuma, cum sa-i explicam domnului prefect ca proiectul ala a fost adjudecat prin licitatie publica de catre un asfaltator celebru si ca ar trebui sa ne multumim cu mandria de a-l avea printre noi, cu numele firmei macar, de parca ar fi Florin Piersic? Ca acesta nu are niciun utilaj prin zona, asta e partea a doua – dar ce importanta are cata vreme s-a subcontractat lucrarea? Sa vedem daca are cineva curajul sa stopeze lucrarile si sa ceara refacerea… reabilitarii drumului. Pariu ca nu?