Ultimele ore ale anului 2010 sunt gata să treacă prin clepsidra timpului. Să se ducă vor spune majoritatea romanilor, să se ducă, fiindcă an mai bicisnic n-a fost de cand ne ştim: ciuntiri de salarii, locuri de muncă desfiinţate, disponibilizări cu sutele de mii, pensii diminuate. |i belele toate s-au abătut peste capul romanului de rand. Suntem o naţiune parcă blestemată, cu o economie lăsată să evolueze fără o strategie concretă, cu legi şi norme elborate pompieristic, confuze, uneori contradictorii şi, aş indrăzni să spun, unele chiar antinaţionale. Cum am putea califica altfel acele acte normative care au condus la distrugerea fabricilor şi uzinelor, la instrăinarea lor, la abandonarea unei treimi din suprafaţa agricolă a ţării?. Insă, indiferent de pacostea care s-a abătut peste Romania, ţara nu mai poate fi intoarsă din drumul pe care s-a inscris in urmă cu mai bine de două decenii, chiar dacă va fi guvernată politic de stanga sau de dreapta. Intrăm in noul an. Mari nădejdi nu ne putem pune in 2011. Dar nici să ne culcăm pe perna văicărelilor nu se poate. Ar trebui să ne trezim din amorţeală, din amorţeala in care se regăseşte insăşi identitatea noastră ca neam şi să facem ca el să dăinuie Vom lua taurul de coarne şi-l vom invinge. Măcar acum, la cumpăna dintre ani, măcar acum la un an o dată avem dreptul de a spera că poate fi mai bine, că vom fi mai sănătoşi şi mai stăpani la noi acasă.
Vă urăm „La Mulţi Ani! şi optimismul să nu vă ocolească!”

Post Views: 60