Luni, la Treznea, au fost comemorați martirii tragicelor evenimente din 9 septembrie 1940. Festivitatea a debutat la cimitirul eroilor-martir, unde au avut loc un serviciu religios şi depuneri de jerbe şi coroane de flori. Ulterior, au fost depuse jerbe şi coroane de flori şi la Monumentul Eroilor din centrul localităţii Treznea.
Printre cei prezenţi la evenimentul de comemorare a victimelor masacrului trupelor horthyste din 9 septembrie 1940, s-au numărat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Lucian Bode, profesorul universitar doctor academician Lazăr-Octavian Cosma, muzicolog, fiu al satului, europarlamentari, parlamentari, reprezentanți ai autorităților locale și ai instituțiilor deconcentrate, precum și localnici.
“Pământul sfânt de aici, din Treznea, a fost stropit cu lacrimi, cu suferință, cu sângele copiilor, bărbaților, femeilor și vârstnicilor uciși fără milă pentru unica lor vină de a fi români. S-au scurs 84 de ani de la acea teribilă zi, însă cumplitele evenimente din însângeratul septembrie 1940 vor rămâne o cicatrice veșnică în sufletul comunității noastre. Românii, sălăjenii suntem o comunitate ce nu are prejudecăți adânc înrădăcinate, nu are o politică a resentimentelor, ci avem inefabilul dar, un dar al grației divine, de a arhiva trecutul, de a ierta. Să oferim, așadar, iertare, însă fără a da vreodată uitării tragedia de la Treznea. Pentru că, așa cum spunea domnul academician profesor universitar doctor Octavian Lazăr Cosma, fiu al martirilor Aurelia și Lazăr Cosma și primul cetățean de onoare al județului Sălaj, «nouă nu ne rămâne decât datoria de a ne aminti mereu de acel moment, numai pentru ideea de a nu permite să se întâmple ca ființe nevinovate să se trezească în fața armelor, în fața unor criminali»”, a transmis, în cadrul evenimentului de comemorare a victimelor masacrului de la Treznea, președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu.
“Fiecare dintre noi are această responsabilitate, de a păstra vie amintirea martirilor de la Treznea și de a transmite povestea lor mai departe. Memoria este puntea care leagă trecutul de prezent și ne ajută să construim un viitor mai bun”, a precizat, în alocuţiunea sa, subprefectul Florin Florian, prezent la manifestările de la Treznea alături de subprefectul Claudiu Bîrsan.
“Istoria zilei de 9 septembrie pentru Transilvania, în special, este una dureroasă. Am comemorat, astăzi, la Treznea memoria victimelor masacrului trupelor horthyste din 9 septembrie 1940. Un act brutal de represiune etnică și politică la adresa românilor, un masacru ce rămâne o pagină întunecată în istoria noastră, a umanității și a celor ce au ucis civili nevinovați. Păstrarea vie a memoriei atrocităților comise acum 84 de ani nu este doar o datorie morală, ci trebuie privită ca un act de responsabilitate și o lecție pentru generațiile viitoare. Masacrul de la Treznea este o lecție amară, dar mereu actuală despre cum ura și extremismul aduc în cele din urmă intoleranță și multă suferință. Astăzi, mai mult ca oricând, a învăța din ororile trecutului ne ajută să fim vigilenți față de slăbirea societăților noastre și să prețuim mai mult democrația și drepturile omului. În plan politic, este nevoie ca reacția noastră la populism, atitudini dictatoriale sau curente politice destabilizatoare să fie una de fermă respingere, iar în plan cetățenesc una de solidaritate și unitate în fața pericolelor de acest gen. Am încredere că românii vor face alegeri înțelepte și vor respinge curentele extremiste sau revizioniste care aduc instabilitate politică, traume imense și șubrezesc democrația. Odihnă veșnică victimelor acestei tragedii și glorie eroilor neamului! Fie ca memoria lor să ne călăuzească către un viitor mai luminos!”, a spus, luni, la Treznea, vicepreședintele Camerei Deputaților, Lucian Bode.
“Cu recunoștință și cu respect pentru martiri, ne-am reunit luni, 9 septembrie, la Treznea pentru a comemora victimele masacrelor horthyste, o perioadă întunecată din istoria noastră, în care oameni nevinovați au căzut pradă urii și intoleranței. Crimele odioase comise de regimul horthyst în cel de-al Doilea Război Mondial au lăsat răni adânci în memoria colectivă. Suntem obligați să ne asigurăm că suferința victimelor nu va fi uitată niciodată și suntem responsabili să nu permitem repetarea acestor atrocități. Crime de război au loc și azi în Europa, din păcate, iar noi trebuie să ne asigurăm că România este importantă în NATO, că este bine protejată de ambițiile unor state care doresc să își extindă influența și dominația cu orice preț. Trebuie să ne asigurăm că românii nu sunt în pericol, că pot trăi civilizat, într-o Europă multiculturală. Este important să fim uniți în fața suferinței, să apărăm valorile democrației, ale justiției și ale păcii. Să învățăm din greșelile trecutului și să fim mai buni, mai atenți și mai implicați pentru dreptate și toleranță, pentru civilizație”, spune deputatul PSD, Florian Neaga.
În urmă cu 84 de ani, armatele horthyste maghiare au masacrat 93 de persoane din comuna-martir Trezea. Adulți, copii, precum și soldați demobilizați, au murit pentru simplul fapt că erau români. Trupe maghiare din batalionul 22 Grăniceri din Debrețin, sub comanda locotenentului Ákosi, au intrat în localitate în data de 9 septembrie. Primele victime au fost câțiva copii care păzeau vitele la păscut. Cadavrele copiilor au fost descoperite ulterior pe izlazul comunal. După ocuparea satului, militarii unguri au dezlănțuit măcelul. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitralieră, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. Versiunea oficială dată publicității la Budapesta a fost aceea că trupele maghiare intrate în comuna Treznea au fost atacate cu focuri de armă de fiica preotului din localitate și de alți localnici. Există însă dovezi, spun istoricii, care atestă că masacrul a fost premeditat, armata horthystă abătându-se din marșul său pentru a-i ataca pe românii din sat. Versiunea maghiară este infirmată și de un general ungur, care a intervenit în ultimul moment, diminuând dimensiunea dezastrului și mustrându-l pe locotenentul Ákosi.
Atrocitățile comise la Treznea s-au repetat, câteva zile mai târziu, și în alte localități sălăjene. Cea mai îngrozitoare faptă comisă de armata ungară cu ocazia ocupării Ardealului, în complicitate cu etnicii maghiari locali, în care au căzut cele mai numeroase victime inocente, 157 de morți, a fost cea de la Ip. Modul în care s-a desfășurat acest masacru a fost stabilit în proces, în 13 martie 1946, de tribunalul Poporului din Cluj. Sub pretextul răzbunării a doi militari unguri omorîți într-o explozie care se produsese în comuna Ip în 7 septembrie 1940, cu ocazia trecerii trupelor prin localitate, locotenentul Zoltán Vasvári a plecat, în 13 septembrie, din Nușfalău, unde se afla cantonat, și s-a îndreptat cu compania sa spre Ip. Motivarea uciderii celor 157 de localnici a fost, de asemenea, una fictivă, întrucât explozia în care își pierduseră viața cei doi militari se produsese din cauza unui defect de ambalaj al muniției, dovadă fiind faptul că cei patru români arestați au fost eliberați după aproximativ o lună. Locotenentul Vasvári a sosit la Ip în noaptea de 13 spre 14 septembrie, în jurul orei 23.00. Soldații, împreună cu câțiva etnici maghiari civili, au început să vâneze casele românilor. Aceștia erau treziți din somn și uciși cu cruzime. Localnicii unguri erau folosiți pentru a indica gospodăriile românești. A doua zi dimineața, din ordinul locotenentului, mai mulți localnici au fost puși să sape o groapă în cimitirul satului, iar alți săteni au fost scoși cu căruțele și au mers din casă în casă pentru a ridica și transporta cadavrele la cimitir.
Martirii de la Ip vor fi comemorați sâmbătă, 14 septembrie, ora 12.00, la Cimitirul Eroilor Ip, iar mai apoi la Monumentul martirilor din centrul localităţii.