Dupa o investitie de aproape 20 de milioane de euro, salajenii au incepand de acum, o legatura mai buna pentru a ajunge la Oradea.
Consiliul Judetean Salaj, beneficiarul proiectului „Reabilitarea drumului judetean 108 G Ciucea – Crasna – Varsolt „, a organizat ieri receptia la terminarea lucrarilor pentru primul drum judetean finalizat in regiunea Nord – Vest prin Programul Operational Regional 2007-2013, avand ca sursa de finantare Fondul European de Dezvoltare Regionala. Panglica a fost taiata pe serpentinele de la Cizer de catre Tiberiu Marc – presedintele CJ Salaj, Claudiu Cosier – Agentia Dezvoltare Regionala NV si Adina Stefanescu – Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. „Consiliul Judetean Salaj se afla astazi la finalul celei mai mari investitii din ultimii ani, valoarea totala a proiectului fiind de aproape 85 de milioane de lei. Daca acest drum ar fi fost finantat din fondurile proprii ale judetului, ne-ar fi trebuit cel putin opt ani de alocari pentru a-l finaliza. Rezultatele obtinute prin acest pro-iect sunt: 37 de kilometri de drum reabilitat si modernizat (30 de kilometri in Salaj), opt poduri nou construite, trei poduri reabilitate, precum si 1200 de podete tubulare inlocuite”, a declarat ieri Tiberiu Marc. Seful Consiliului Judetean a precizat ca drumul Ciucea – Varsolt a ajuns sa arate atat de rau inainte de modernizare pentru ca interventiile de reabilitare sunt foarte costisitoare, iar „ultima interventie serioasa pe acest drum a avut loc in anii @70 si era distrus din punct de vedere tehnic”. Semnarea contractului de finantare a avut loc in august 2008, iar cel pentru executia lucrarilor abia in ianuarie 2010. „In 18 luni am modernizat si reabilitat drumul si in 17 luni am pregatit documentatia”, a completat Marc.
Alunecari de teren si inundatii
Regimul pluviometric excesiv inregistrat in toamna anului 2010, care a condus la cele mai grave inundatii inregistrate in aceasta zona in ultimul secol, precum si aparatia unor noi sectoare de drum afectate de alunecarile de teren au fost principalele probleme intampinate de constructor si echipa de proiect. „Nu stiu daca a fost ghi-nion sau lucru bun inundatiile din 2010. De exemplu, daca nu erau inundatii, podul de la intrare in Crasna s-ar fi executat la nivelul proiectat initial, iar la ploi similare drumul ar fi fost ca si un dig in calea apelor”, a explicat presedintele CJ Salaj. De asemenea, alunecarile de teren de pe serpentinele Cizerului au dus la reproiectarea drumului, ceea ce a implicat costuri si timp suplimentar.
Vesnicele probleme cu transportatorii
Atat inginerul – firma Search Corporation, cat si prefectul Alexandru Vegh, au atras atentia asupra nerespectarii limitei de tonaj pe acest drum de catre transportatori. „Daca s-ar respecta conditiile de trafic, asa cum a fost proiectat, drumul ar trebui sa reziste in timp. Dar va trebui sa luam anumite masuri pentru ca circulatia grea sa fie dirijata in alta parte. Mi-as dori ca acest drum sa reziste macar cat Zalau – Cluj”, a apreciat prefectul Salajului. Si presedintele CJ Salaj sustine ca trebuie sa se ajunga la o intelegere cu transportatorii sau sa se aplice masuri de restrictionare a tonajului, deoarece „drumul a fost proiectat sa suporte greutatea unei masini cu un tonaj de 8,5 tone pe osie”. Pe langa drumul Ciucea – Varsolt, CJ Salaj mai intampina aceeasi problema si pe drumul Criseni – Cehu, care s-a degradat la numai un an de la reabilitare din cauza supratonajului. Drumul Ciucea – Crasna – Varsolt va avea 7 ani de garantie.
Urmeaza exploatarea potentialului turistic din zona
Reabilitarea acestui drum va avea ca impact cresterea accesabilitatii zonei in Transilvania de Nord-Vest, prin legaturile care le realizeaza cu drumul E60, cu drumul national 1H si cu viitoarea autostrada Brasov – Bors. Un alt impact major asteptat in urma implementarii proiectului este valorificarea potentialului turistic generos din zona Cizer – Vanatori – Ciucea, plina de pitoresc si diversitate a peisajului, dar insuficient valorificata pana acum datorita lipsei de accesabilitate. „Acum sper si intr-o dezvoltare din punct de vedere economic a zonei prin valorificarea potentialului turistic”, a conchis Tiberiu Marc.