• Prețul carburanților a depășit 6 lei pentru un litru la toate benzinăriile din România, iar sortimentele premium de motorină și benzină au depășit deja 7 lei/ litru.

În doar 3 săptămâni, carburanții s-au scumpit chiar și cu 50 de bani pe litru, creșteri de preț care vor duce la scumpiri în lanț a tuturor categoriilor de produse, așa cum susțin analiștii economici. Adrian Negrescu, analist economic citat de Digi24, spune că ”prețul mediu al unui litru de benzină a crescut cu 2,7 la sută, iar motorina s-a scumpit cu 3,8 la sută. Ceea ce înseamnă că un plin costă în acest moment cu 8, respectiv 11 lei, mai mult decât luna trecută. Efectele scumpirii carburanților le vom resimți în tot ceea ce cumpărăm și folosim în viața de zi cu zi”.

Vina ar aparține marilor producători care au scumpit barilul de petrol cu scopul de a-și recupera pierderile de anul trecut. Analiștii economici spun că scumpirile vor continua și vor fi resimțite de toate categoriile sociale.

Rate mai mari sau mai mici la bănci… După noroc.

Săptămâna trecută, Banca Națională a României a decis să majoreze dobânda-cheie la 1,50 la sută, de la minimul istoric de 1,25 la sută, decizie anticipată de unii analişti în contextul creşterii inflaţiei. Ca o consecință directă a BNR, indicele ROBOR a urcat puternic ajungând luni la 2,11 la sută, de la 2,10 la sută vineri, după analiza Ziarului financiar. Prin urmare, ratele la creditele în lei obținute înainte de luna mai 2019 vor crește.

Însă, indicele IRCC, folosit de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din vara lui 2019, a coborât la 1,08% pentru împrumuturile luate în T2/2021, de la 1,25% cât era pentru creditele din ianuarie-martie, menţinându-se mult sub nivelul ROBOR la 3 luni utilizat pentru creditele luate până în mai 2019.

Politica BNR de creștere a dobânzii cheie a venit ca urmare a creșterii inflaţiei anuale, la 5,3 la sută în luna august, după ce energia electrică s-a scumpit cu 24,6 la sută, gazele cu 20,5 la sută şi combustibilii cu 14,1 la sută. Acestea sunt datele publicate de Institutul Național de Statistică. Comparativ, în martie 2021 inflaţia anuală trecea uşor de 3 la sută.

Indicele IRCC este la mai puţin de jumătate faţă de prima valoare calculată, de 2,36%, valabilă pentru creditele luate în T4/2018.

Nivelul maxim a fost atins în prima jumătate a anului 2019, când IRCC a fost de 2,63% în T1 şi 2,66% în T2. Ulterior, indicele a fost pe o pantă descendentă.

Indicele de referinţă trimestrial al pieţei monetare interbancare se calculează ca medie aritmetică a valorilor zilnice înregistrate în toate zilele lucrătoare ale trimestrului respectiv.

Previziuni sumbre pentru viitorul apropiat

Cristian Hostiuc, director editorial al ZF, spune că inflaţia va creşte în perioada următoare cu mult peste aşteptări și că s-ar putea ca România să atingă, cel puţin pentru o lună (an la an), o inflaţie chiar de 10% (decembrie la decembrie este estimată să ajungă la 7%), creşteri de preţuri în economie pentru că toată lumea va transfera în preţurile finale creşterea preţurilor la energie și utilităţi, la care se adaugă majorările de preţuri ale furnizorilor.

”Pe lanţul de aprovizionare, fiecare încearcă să majoreze preţurile. BNR va încerca să lupte cu inflaţia dar nu va putea să mărească dobânzile cât ar trebui şi nici să strângă politica monetară atât de mult cât ar vrea. În aceste condiţii, dobânzile vor fi şi vor rămâne real negative o bună perioadă de timp, dacă ne raportăm la inflaţie şi dobânda de referinţă a BNR: acum, la o dobândă de 1,75%, avem o inflaţie de peste 5. Când vom ajunge la o inflaţie de 7%, BNR nu va avea o dobândă mai mare de 2,25–2,5%.Băncile, care au un surplus destul de mare de lichiditate, provenit din depozite, nu se grăbesc să majoreze dobânzile la depozite pentru că nu au presiuni. În cel mai bun caz, dobânzile la depozite vor fi între 2,5-3,5%, şi asta prin excepţie. În schimb, dobânzile la credite vor creşte, având în vedere creşterea ROBOR-ului, chiar peste dobânda penalizatoare a BNR. S-ar putea să vedem un ROBOR la 3-4%, la care, dacă mai adăugăm marja băncii, creditele se vor duce spre 6% la împrumuturile ipotecare şi, peste 10% la creditele de consum”, conchide economistul analiza sa.

Post Views: 88