Inundaţiile, alunecările de teren şi poluarea cu metale grele sunt principalele pericole la care suntem expuşi.
La Consiliul judeţean Sălaj a ajuns o nouă actualizare a riscurilor in judeţul nostru, realizată de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissum” Sălaj. Sunt prezentate cu detalii toate elementele naturale teritoriale, de la formele de relief, tipuri de teren, cantităţi de precipitaţii pe zone, reţeaua hidrografică, munţi, pană la monumente naturale şi arii naturale protejate, drumuri de acces etc. precum şi riscurile naturale la care sunt expuşi locuitorii fiecărei localităţi. De asemenea, sunt prezentate zonele urbane, construcţiile, agenţii economici şi riscurile potenţiale ale activităţii sălăjenilor. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă poate astfel să estimeze cine, cum, cu ce şi in cat timp poate interveni in cazuri de urgenţă maximă.
In Zalău alunecă terenuri
Raportul arată că inundaţiile ameninţă judeţul nostru cu precădere pe raurile Someş, Crasna şi Barcău, precum şi la lacul de acumulare Varşolţ. Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă a delimitat zonele din fiecare localitate cu risc de alunecări de teren, unele chiar active, inclusiv căderi de stanci. Comuna Zimbor are cele mai multe zone cu alunecări de teren, respectiv 48 de zone, din care opt in intravilan şi 40 de zone in extravilan. Şi in municipiul Zalău sunt cunoscute 15 zone cu alunecări de teren in intravilanul localităţii, dintre care două in zona Brădet, una in pe versantul străzii Gheorghe Doja – Valea Meseş, trei zone in cartierul Stadion, o zonă in cartierul Traian (şcoala nr. 13), o zonă versant drept pe paraul Pietriş, o zonă pe versantul din Valea Miţii (zona Electrocentrale), o zonă langă Tribunal Zalău, o zonă in cartierul Porolissum, o zonă pe versantul Gheorghe Lazăr, strada Florilor-cimitir, două zone in Ortelec – carieră de argilă Zalău, şi o zonă la rezervoarele de apă industrială a Zalăului.
Poluarea cu metale grele – in creştere
Dacă natura ne protejează de riscuri, nu la fel facem şi noi. Poluarea industrială este, se pare, din ce in ce mai mare in judeţul nostru. „Rezultatele obţinute in anul 2010 au relevat concentraţii semnificativ mai ridicate ale unor metale grele in sol, in zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. Zonele critice sub aspectul degradării solurilor, ca urmare a contaminării cu diverse tipuri de poluanţi, sunt reprezentate adeseori de depozitele de deşeuri menajere şi industriale şi activităţile de exploatare, prin ocuparea de suprafeţe de teren cu halde de steril, cariere şi alte amenajări aferente acestor activităţi”, spune raportul. Agenţia pentru protecţia mediului a identificat 21 de situri posibil contaminate in judeţul Sălaj: Depozitul de deşeuri menajere din localitatea Crişeni, aparţinand de Primăria Municipiului Zalău, Depozitul de deşeuri nepericuloase Jibou, aparţinand de Primăria Jibou, Depozitul de deşeuri industriale – S.C. Silvania S.A. Zalău, Depozitul de deşeuri industriale nepericuloase – S.C. Silcotub S.A. Zalău, Depozitul de deşeuri industriale periculoase – S.C. Silcotub S.A. Zalău, Platforma industrială S.C. Silcotub S.A. Zalău, Platforma industrială S.C. Silvania S.A. Zalău, Platforma industrială S.C. Michelin Romsteel Cord S.A. Zalău, S.C. Petrom S.A. Grup de Zăcăminte Suplac – Sector nr. 4, cu Parcurile: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 34; S.C. Sălajul S.A. – cu următoarele halde: Halda carieră Zăuan Băi – Carastelec, Halda steril mina Ip, Halda steril Sărmăşag, Halda steril Zăghid I, Halda steril Zăghid II, Halda steril Zăuan.
Orice dereglare a procesului, prin avarierea sau deteriorarea unei instalaţii, a unui utilaj sau mijloc de transport, poate duce la eliberarea in mediul inconjurător a unor substanţe toxice utilizate in procesul industrial. De menţionat este că unităţile meţionate au făcut investiţii masive in domeniul protecţiei mediului, care presupun scăderea riscului unor astfel de accidente.
Nu ne temem de cutremure
Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur, raportul ISU arată că judeţul Sălaj este o unitate administrativ-teritoriala dispusă in zona seismică de intensitate mai mica de VII pe scara MSK. Avand in vedere distanţa faţă de zona Vrancei, judeţul Sălaj se pot resimţi exclusiv cutremure superficiale, de mică adancime, cu magnitudini mai mici decat ale seismelor vrancene, dar şi la intervale mai indelungate, cu efecte strict locale, care se pot manifesta pe arii mai reduse, limitate ca intindere. Totodată, in judeţul nostru nu există nici o clădire cu risc de prăbuşire, incadrată in clasele unu, doi sau trei de risc.
Muniţia din război – un pericol actual
Un alt pericol pentru sălăjeni este muniţia neexplodată. Se observă o uşoară creştere a misiunilor de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată. Pe parcursul anului 2010, ISU Sălaj a executat 22 de intervenţii la muniţia rămasă neexplodată, faţă de 19 in anul 2009.

Post Views: 110