Resursele de subsol care nu reușesc să aducă bunăstare județului Sălaj

Județul Sălaj este bogat în resurse de subsol. Ziarul Financiar a publicat o hartă a României în care a prezentat resursele de subsol ale României. Pe hartă, județul Sălaj apare reprezentat cu mai multe zăcăminte de resurse minerale. Datele folosite în realizarea hărții au fost preluate de la cele mai recente statistici realizate de Transelectrica și de cele ale Agenției Naționale de Resurse Minerale.
În nord-vestul județului sunt situate resursele de alabastru. În sud-vest regăsim resurse importante de calcar industrial și de construcții. În centrul județului sunt reprezentate grafic resurse importante de anhidrit și argilă. Resurse de diorit sunt în nord-estul Sălajului. În partea estică de județ avem ca resursă importantă ghipsul și micasistul. Partea de sud-est este predominantă în resurse de nisip și pietriș. În sud, harta prezintă importante resurse de tufuri industriale.

Avem un pic de petrol și multe mine de cărbune devenite ruine

Pe o altă hartă publicată tot de Ziarul Financiar apar reprezentate în județul Sălaj zăcăminte reduse în cantitate de petrol, în partea vestică a județului, în comuna Marca. Petrolul sălăjean este exploatat de compania Petrom, care exploatează și resursele petroliere de la Suplacu de Barcău. Totodată, harta prezintă și două conducte importante transportatoare de petrol care sunt reprezentate grafic în vestul și estul județului. Cea mai importantă conductă petrolieră străbate județul Sălaj în partea vestică pe întreg teritoriul. Conducta pleacă de la Satu Mare și ajunge la o ramificație în județul Timiș. Paralel cu conducta din vest, pe latura estică a județului, pe jumătate din granița județului cu județul Cluj, este reprezentată o altă conductă petrolieră, mult mai scurtă decât cea din vest.
Pe raza județului Sălaj au fost exploatate în trecut și numeroase mine de cărbune, cele mai multe dintre acestea extrăgând lignitul, cărbune de calitate inferioară. Mai mult de 90 la sută dintre minele care au extras cândva cărbune sunt astăzi istorie. O importantă activitate minieră s-a desfășurat în mina din Sărmășag, care este însă astăzi istorie. Comuna Sărmășag a cunoscut o importantă dezvoltare ce a mers în raport de intradependență cu mina de cărbune. Activitatea minieră a făcut din Sărmășag un important centru economic al județului Sălaj. S-a dezvoltat la Sărmășag o importantă rută fero-viară pe care se transporta cărbunele.
Printre alte mine de cărbune închise după 1989, cele mai importante exemple sunt minele din localitățile Hida, Sărmășag, Surduc, Ip și Cristolțel.
La Lupoaia a existat până în 1948 o importantă activitate minieră. Mina de la Lupoaia a activat pe o suprafață imensă sub dealul de sub localitățile Lupoaia și Gîlgău Almașului. După închiderea minei, prin vechile tunele își duceau veacul cete de romi care se ascundeau de autorități prin tunele.
Singura activitate minieră din prezent este cea de la Derșida. Nici acolo însă nu se mai extrage cărbune de la subsol, fiind acum vorba de o carieră, la suprafață. stop_coloana

Senatorul Vegh crede că resursele pot fi importante în dezovoltarea Sălajului

Senatorul Vegh Alexandru a fost membru al comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului privind acordul de exploatare auriferă de la Roșia Montană. I-am cerut un punct de vedere referitor la resursele care se găsesc în subsolul județului.
“Exploatarea resurselor de subsol e firesc să ducă la o dezvoltare din punct de vedere economic a județului. Cu atât mai mult cu cât exploatarea resurselor aduce ca și consecință crearea de noi locuri de muncă. Totodată, este util să exploatăm fiecare resursă pe care o avem, pentru că astfel ajungem să nu mai fim dependenți de importuri, pe care le plătim scump, cu valută”, a declarat senatorul Vegh Alexandru.
Senatorul Vegh Alexandru a ținut însă să specifice că este important și modul în care sunt exploatate aceste resurse. “Este important și modul în care sunt exploatate resursele. Trebuie să avem grijă în procesul de extracție să nu degradăm mediul înconjurător. Trebuie să protejăm natura, nu să o distrugem. Dacă vrem să exploatăm resursele subsolului din județ, trebuie să o facem în așa fel încât să nu se mai ajungă la probleme precum cele de la Roșia Montană, când s-a discutat despre extracția cu cianură”, a mai spus senatorul Vegh Alexandru, membru al comisiei pentru exploatarea auriferă de la Roșia Montană.

Consiliul Județean spune că este treaba ANRM să exploateze resursele

Tiberiu Marc, președintele Consiliului Județean, ne-a declarat că exploatarea resurselor minerale din județul Sălaj este treaba Agenției Naționale pentru Resursele Minerale. Acesta a mai afirmat că multe dintre resursele aflate pe hartă sunt exploatate, excepție făcând alabastrul, care nu mai este de actualitate. “Potrivit reglementărilor, în România resursele minerale sunt administrate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Nu există niciun organism la nivel județean care să aibă asemenea atribuții. Licențele de exploatare sunt eliberate tot de această autoritate, ea fiind singura care deține informații cu privire la contractele aflate în derulare. Prin urmare, informațiile cu privire la exploatarea resurselor minerale sunt, în principal, la agenția menționată, iar respectarea licențelor este supravegheată de instituțiile deconcentrate cu atribuții de inspecție.
Chiar dacă prezența acestor resurse paote fi un avantaj pentru un anumit teritoriu, exploatarea și valorificarea lor este o opțiune economică a unor operatori specializați. Din câte știu, o parte din acestea sunt deja materii prime pentru industrie, precum argila, nisipul, tufurile industriale și calcarul. Dar, pentru altele, precum alabastrul, exploatarea și valorificarea nu mai sunt de actualitate”, ne-a declarat președintele Consiliului Județean Sălaj, Tiberiu Marc.