Farmacia din grădină: Remedii de sănătate cu castraveți

Castraveții ascund în ei comori de sănătate, cu condiția să fie cultivați cât de cât ecologic, să fie culeși proaspeți de pe vrej, să nu stea cu săptămânile în depozite și în remorci frigorifice. Castraveții provin din sudul Asiei, unde, conform dovezilor istorice, sunt folosiți în alimentație de mai bine de zece mii de ani. Pe teritoriul României, castraveții sunt climatizați de peste 2.500 de ani și tot de atunci sunt folosiți ca medicament dar și ca plantă magică. Această legumă conține o cantitate infimă de substante proteice, în schimb are o cantitate impresionantă de potasiu, de fier, de siliciu asimilabil, de magneziu și de fosfor, care în cea mai mare parte sunt depozitate în coaja castravetelui. În aceeași coajă găsim și cea mai mare parte a vitaminei C, a vitaminei A și a vitaminelor din complexul B.

Se consumă cu coajă cu tot

Castraveții ca atare se consumă cu coajă cu tot, foarte bine spălați, în salată sau simpli, tăiați în felii. Doza recomandată este de măcar 200 de grame pe zi, dar în cazul unor cure de slăbire sau a unor tratamente porția zilnică poate crește până la 700-900 de grame. Sucul de castraveți se obține foarte simplu, cu ajutorul storcătorului. Se administrează imediat după preparare câte 500-1000 de mililitri pe zi. Castraveții murați păstrează destul de puțin din vitaminele și din celelalte substanțe vindecătoare ale legumelor proaspete, în schimb au un conținut de minerale intact.

Tratamente interne cu castraveți

Pentru rinichi, insuficiență renală, castravetele este unul din produsele naturale cu cel mai puternic efect diuretic, „spălând” rinichii de sărurile depuse și prevenind astfel formara calculilor.
Consumul de castraveți previne tulburările și bolile hepatice la marii consumatori de proteine care preferă brânzeturile, ouăle, peștele sau carnea în alimentație. Se recomandă consumul a minim 100 de grame de castraveți la fiecare masă în care sunt prezente aceste alimente.
Cercetătorii susțin că banalii castraveți sunt antidotul pentru anumite alimente cu un puternic efect cancerigen. De exemplu, pentru nitrații și nitriții care sunt prezenți în toate mezelurile și produsele din carne și care sunt vinovați de mii de cazuri de cancer la colon. Același efect îl au castraveții și asupra faimoasei acrilamide din cartofii prăjiți, din produsele de patiserie sau de panificație. În concluzie, pe toată durata verii, cât castraveții sunt proaspeți, mâncați-i cruzi, bine spălați dar necojiți.
Coaja castraveților, în special a celor cu gust amărui mai pronunțat, stimulează celulele pancreasului să producă insulina și eliberează glicemia prin acțiune directă.
Potasiul, magneziul și fibrele alimentare, prezente în mari cantități în castraveți, sunt adevărate medicamente pentru tratarea tensiunii arteriale oscilante și a aritmiei cardiace. Mai ales în timpul verii, când aceste boli devin foarte periculoase, este foarte indicat consumul de castraveți.