Reforma fiscală anunțată de guvern pentru relansarea economică (VII)
Al șaptelea capitol al reformei fiscale, pe care îl prezentăm azi, este referitor la măsurile privind impozitul pe construcții speciale, precum și impozitele și taxelor locale. În edițiile apărute săptămâna trecută și în ediția de luni au fost prezentate primele șase capitole ale reformei fiscale, care vizează reducerea TVA, contribuțiile de asigurări sociale de stat, impozitarea microîntreprinderilor, impozitul pe dividende, reducerea cotei unice și accizele. De asemenea, în ediția de lunea trecută se pot consulta obiectivele generale ale reformei fiscale, enunțate de Ministerul Finanțelor.
Impozitul pe construcții speciale – creșterea investițiilor private în România
Ministerul Finanțelor propune o singură modificare legislativă în ceea ce privește impozitul pe construcții speciale, și anume eliminarea impozitului pe construcții începând cu 1 ianuarie 2016.
Pentru a susține această măsură, ministerul aduce două argumente: creșterea investițiilor companiilor private existente în România cu efecte pozitive asupra pieței muncii și creșterea competitivității pentru companiile din România.
În ceea ce privește impactul bugetar brut, acesta se va ridica pe anul 2016 la 1,6 miliarde de lei, sumă care rămâne la dispoziția agenților economici. Impactul bugetar net pe anul 2016 este de 0,75 de miliarde de lei. Ministerul prevede recuperarea a 0,85 de miliarde de lei pe 2016 din TVA, contribuții sociale, impozit pe salarii etc.
Beneficiile eliminării impozitului pe construcții speciale pentru economie pe termen mediu includ creșterea economică suplimentară de 0,2 puncte procentuale, investiții în sectorul privat mai mari cu 0,5 puncte procentuale și aproximativ 20.000 de locuri de muncă suplimentare.
Impozite și taxe locale – întărirea autonomiei locale și încurajarea investițiilor
Reforma fiscală anunțată de Guvern implică și anumite modificări legislative privind impozitele și taxele locale. stop_coloana Pentru introducerea modificărilor legislative, ministerul aduce mai multe argumente: eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual în funcție de natura juridică a contribuabilului, în care destinația clădirii poate fi rezidențială sau comercială; reducerea sarcinilor administrativ-fiscale pentru contribuabili; încurajarea investițiilor; întărirea autonomiei locale, acordând autorităților locale posibilitatea să stabilească politica fiscală locală ținând cont de propriile necesități de proiectare bugetară.
Impozitul pe clădiri, teren și pe mijloacele de transport
Potrivit Reformei fiscale, Ministerul Finanțelor prevede ca, în ceea ce privește impozitul pe clădiri, cota impozitului pe clădiri rezidențiale să fie cuprinsă între 0,08 și 0,2 la sută, față de cota actuală de 0,1 la sută. Cota impozitului pe clădiri nerezidențiale va fi cuprinsă între 0,2 și 1,3 la sută.
Referitor la impozitul pe teren, pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite minime și maxime, pe ranguri de localități și zone.
De asemenea, s-a introdus posibilitatea de scutire sau reducere a impozitului pe mijloacele de transport agricole folosite exclusiv în domeniul agricol.
Competențe ale consiliilor locale
În ceea ce privește competențele consiliilor locale, ministerul precizează că acestea vor putea majora pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500 la sută. În plus, pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliile locale vor putea majora impozitul pe teren cu până la 500 la sută.
În articolul de mâine vom prezenta aspectele generale, obiectivele, precum și noile abordări și modificări ale noului Cod de Procedură Fiscală, prin care Guvernul dorește să implementeze Reforma fiscală.
