Reforma fiscală anunțată de guvern pentru relansarea economică (III)
Reforma fiscală anunțată de guvern și care se vrea pusă în practică prin adoptarea unui nou Cod fiscal este un proiect ambițios de relansare economică a României.
Graiul Sălajului publică în această săptămână, zilnic, pe capitole, această reformă fiscală, așa cum o explică Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca cititorii să înțeleagă măsurile prielnice pe care această reformă le aduce pentru economia României, precum și rezultatele așteptate, pe care unii analiști le pun sub semnul întrebării, având în vedere impactul bugetar.
Al treilea capitol al reformei fiscale, pe care îl prezentăm azi, este referitor la măsurile privind impozitarea microîntreprinderilor. În edițiile de luni și marți, au fost prezentate primele două capitole ale reformei fiscale, care vizează reducerea TVA și contribuțiile de asigurări sociale de stat. De asemenea, în ediția de luni, se pot consulta obiectivele generale ale reformei fiscale, enunțate de Ministerul Finanțelor.
Impozitarea microîntreprinderilor – o impozitare pentru locuri de muncă
Impozitarea pe venitul tuturor microîntreprinderilor reprezintă o altă măsură propusă de Ministerul Finanțelor pentru realizarea Reformei fiscal. În privința aceasta, ministerul are în vedere două propuneri de modificări legislative: stabilirea unei cote de impozitare diferențiate, în funcție de numărul de sălariați și modificarea pragurilor pentru încadrearea în categoria microîntreprinderilor.
Impozitul va fi de unu la sută pentru microîntreprinderile care au peste doi salariați inclusiv, trei la sută pentru microîntreprinderile care au un salariat, trei la sută plus 1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile care nu au salariați și trei la sută pentru microîntreprinderile fără salariați și care se află în dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, nedesfășurare de activități.
În ceea ce privește modificarea pragurilor pentru încadrearea în categoria microîntreprinderilor, ministerul prevede treptat, în etape, modificarea pragurilor. De la echivalentul a 65.000 euro în prezent pragul pentru încadrearea în categoria microîntreprinderilor va crește la 75.000 euro din 2017, la 85.000 euro din 2018 și la 100.000 euro din 2019.
Argumente pentru susținerea microîntreprinderilor
Ministerul Finanțelor aduce cinci argumente pentru aceste propuneri de modificări legislative. Primul argument adus e faptul că microîntreprinderile reprezintă 78,3 la sută din totalul societăților comerciale active, realizând o cifră de afaceri de numai 2,4 la sută, din totalul cifrei de afaceri realizate de societățile comerciale din România. Un alt argument adus este faptul că forța de muncă angajată în microîntreprinderi stop_coloana reprezintă 14 la sută din totalul salariaților din societățile comerciale care depun bilanțuri contabile. De asemenea, 47,2 la sută din microîntreprinderi înregistrau pierdere netă la 31.122013. Ultimul argument adus de ministerul se referă la faptul că microîntreprinderile – aproape în totalitate cu capital autohton – vor fi mult mai interesate pentru corectitudine în afaceri și reducerea economiei ascunse.
Rezultatele microîntreprinderilor din bilanțurile contabile – 2013
Pentru a-și susține propunerile de modificări legislative, Ministerul finanțelor prezintă rezultatele microîntreprinderilor din bilanțurile contabile pe anul 2013. Potrivit acestora, cifra de afaceri realizată de microîntreprinderile din țară s-a ridicat în 2013 la 24.906, 6 milioane de lei. Numărul de microîntreprinderi pe 2013 se ridica la 498.583, din care cu profit net au fost doar 155.289, iar cu pierdere netă 235.303. Numărul de microîntreprinderi fără profit net și fără pierdere netă a fost de 107.991, cele mai multe (99,4 la sută) fiind microîntreprinderi fără salariați.
Efectele mofidicărilor legislative privind impozitarea microîntreprinderilor
În ceea ce privește costurile pentru buget pe 2016, ca efect al măsurilor legislative, ministerul a estimat că circa 80.000 de microîntreprinderi, care în 2013 nu înregistrau nici cifră de afaceri și nici număr de salariați, vor rămâne inactive.
Ministerul prevede și beneficii ale acestor măsuri legislative privinf impozitarea microîntreprinderilor, atât pentru bugetul anului 2016, cât și pentru economie pe termen mediu.
În ceea ce privește bugetul, ministerul prevedere venituri suplimentare pentru 2016 de 316 milioane de lei (trei trimestre de încasare). Referitor la beneficiile pentru economie pe termen mediu, ministerul amintește creșterea numărului locurilor de muncă cu circa 101.000; creșterea profitului/reducerea pierderilor pentru microîntreprinderile cu peste doi salariați; creșterea încasărilor la impozitul pe venit și contribuții sociale dacă o parte din aceste microîntreprinderi își vor schimba abordarea antreprenorială și vor angaja unul sau doi angajați pentru a beneficia de impozitul de unu la sută.
În articolul de mâine vom prezenta care sunt măsurile propuse privind Reforma fiscală din punct de vedere al impozitării dividendelor.
