Reforma fiscală anunţată de guvern pentru relansarea economică
Reforma fiscală anunţată de guvern şi care se vrea pusă în practică prin adoptarea unui nou Cod fiscal este un proiect ambiţios de relansare economică a României.
Graiul Sălajului publică în această săptămână, zilnic, pe capitole, această reformă fiscală, aşa cum o explică Ministerul Finanţelor Publice, pentru ca cititorii să înţeleagă măsurile prielnice pe care această reformă le aduce pentru economia României, precum şi rezultatele aşteptate, pe care unii analişti le pun sub semnul întrebării, având în vedere impactul bugetar.
Primul capitol al reformei fiscale, pe care îl prezentăm azi, este referitor la mţsuurilepentru reducerea TVA.
Obiectivele generale ale Reformei fiscale, enunţate de Ministerul Finanţelor, sunt: îmbunătăţirea competitivităţii economiei româneşti în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019; realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investiţiilor private, autohtone şi străine; reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane; întărirea autonomiei autorităţilor locale; eliminarea discriminărilor generate de sistemul fiscal actual; îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene prin implementarea legislaţiei europene şi actualizarea acesteia; reducerea fenomenului de evitare a plăţii impozitelor directe, prin neacordarea tratamentului favorabil prevăzut de legislaţia europeană sau de tratatele fiscale încheiate de România pentru evitarea dublei impuneri.
Reducerea TVA – revenirea la nivelul mediul din UE
Una din măsurile propuse pentru a se realiza Reforma fiscală este reducerea taxei pe valoare adăugată (TVA), pentru a se reveni la nivelul mediu din UE, de 17 – 18 la sută.
Există patru propuneri de modificări legislative în ceea ce priveşte TVA. Prima se referă la reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile, de la 24 la sută în prezent la 20 la sută începând cu 1 ianuarie 2016. A doua propunere vizează reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe, de la 24 la sută în prezent la nouă la sută începând cu 1 ianuarie 2016. A treia propunere se referă la introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare inversă începând cu 1 ianuarie 2016. Ultima propunere legislativă vizează reducerea cotei TVA la 18 la sută începând cu 1 ianuarie 2018.
Argumente pentru reducerea TVA
Ministerul Finanţelor aduce cinci argumente importante pentru reducerea TVA. În primul rând, reducerea TVA este necesară deoarece România este a cincea ţară din UE, în ceea ce priveşte cota standard de TVA (24 la sută), după Ungaria, Danemarca, Croaţia şi Suedia. Un alt motiv pentru reducerea TVA este faptul că încasările din TVA se situează sub creşterea nominală a valorii adăugate brute (VAB). Valoarea adăugată brută (VAB) este soldul contului de producţie şi se măsoară ca diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor produse (evaluate la preţuri de bază) şi consumul intermediar (evaluat la preţurile cumpărătorului), reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producţie. De asemena, cota efectivă a TVA este mult sub cota medie legală. stop_coloana În plus, consumul privat a crescut, în medie, cu unu la sută anual în 2011 şi 2012, deşi veniturile salariale reale s-au majorat în medie cu doi la sută – alt motiv pentru care e necesară reducerea TVA. Probabil unul din cele mai importante argumente pentru reducerea TVA este faptul că frauda fiscală din TVA a fost mai mare după majorarea TVA, crescând de la 3,4 la sută din PIB în 2010 la 6,3 la sută din PIB în 2012, după care s-a redus la 5,7 la sută din PIB în 2013.
Efectele reducerii TVA
Reducerea TVA va aduce în 2016 un impact bugetar brut de 11,6 miliarde de lei, sume care rămân la dispoziţia populaţiei şi a agenţilor economici, impactul bugetar net ridicându-se în 2016 la 5,2 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, aceşti bani nu vor mai ajunge în bugetul statului, statul rămânând cu un minus de 5,2 miliarde de lei în 2016.
În 2017, Ministerul Finanţelor prevede un impact bugetar brut de 1,7 miliarde lei, iar în 2018 de 5,9 miliarde de lei (cinci miliarde provenind numai din reducerea cotei TVA de la 20 la sută la 18 la sută începând cu 2018).
În ciuda acestui impact, sunt prevăzute şi beneficii atât pentru buget, cât şi pentru economie, pe termen mediu. În ceea ce priveşte bugetul, se preconizează în 2016 o recuperare de venituri din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii etc. în valoare de 6,4 miliarde de lei. În 2017, veniturile recuperate estimate se ridică la 0,8 miliarde de lei, iar în 2018 la 2,8 miliarde de lei.
Pentru economie, pe termen mediu se prevede o creştere economică suplimentară. De asemenea, se estimează o creştere a locurilor de muncă cu circa 145.000 în anul 2016 şi cu circa 75.000 în următorii ani. Alte beneficii pe termen mediu pentru economie sunt stimularea mediului de afaceri, datorată îmbunătăţirii fluxurilor de cash-flow (diferenţa dintre banii disponibili la începutul unei perioade contabile şi banii rămaşi la finalul perioadei – n.r.), precum şi reducerea evaziunii fiscale, apreciată la încasări suplimentare anuale de 0,5 miliarde de lei.
Reducerea TVA va aduce cu sine şi câteva efecte adiţionale pe termen mediu. Astfel, reducerea TVA va duce la îmbunătăţirea conformării voluntare şi apropierea ratei efective a TVA de rata medie (17 – 18 la sută); îmbunătăţirea ocupării atât prin locuri de muncă nou create, cât şi suplimentar prin oficializarea unor locuri de muncă din economia ascunsă; stimularea extinderii relaţiilor de piaţă în agricultură, reducerea autoconsumului şi creşteri implicite a veniturilor dinTVA. De asemenea, indiferent de riscuri, inflaţia se va menţine la niveluri reduse, putând absorbi eventualele riscuri asociate şocurilor de natura ofertei.
În articolul de mâine vom prezenta care sunt măsurile propuse privind Reforma fiscală din punct de vedere al contribuţiilor sociale de stat.
