Vitrinele magazinelor şi-au pus betea şi globuri, iar Moş Crăciun iţi face cu ochiul de pe rafturi. Parcă mai mult ca niciodată, imi doresc ca sărbătorile de iarnă să nu vină atat de repede. Şi asta pentru că mă gandesc cu groază la cumpărăturile pe care trebuie să le fac pentru masa de Crăciun, la bradul de Crăciun care a devenit un lux. De Revelion, in schimb, mi-am rezervat din timp un loc la televizorul din sufragerie. Sunt sigură că aceste ganduri ii macină pe foarte mulţi romani, sătui de „angajamentele” guvernanţilor de a lăsa oameni fără loc de muncă şi de a inventa taxe peste taxe. Măcinaţi de nesiguranţă, s-ar părea că romanii şi-au pierdut speranţa in vremuri mai bune şi au uitat să acorde atenţie tradiţiilor, altă dată atat de mult respectate, şi lucrurile care le făceau cu plăcere. Cred că nicăieri in lume nu sunt datini mai frumoase de Crăciun ca la noi. Impodobitul bradului, colindul copiilor, mirosul cozonacilor bunicii, proa-speţi scoşi din cuptor, şi masa imbelşugată sunt numai o parte din farmecul Sărbătorii Naşterii Domnului. Frumuseţea lor este pătată acum de grijile zilnice şi de kitch-urile străinilor care, in vitrine, par mai frumoase decat produsele noastre. Doar ţăranul, romanul „neeuropenizat”, mai ştie cum să trăiască cu adevărat romaneşte. Doar acolo, la el in bătătură se parjoleşte porcul cu paie, se coc cozonacii fără E-uri şi se fac cele mai gustoase sarmale. In casa lui, colindătorii işi umplu straiţa cu nuci şi mere şi se incălzesc la sobă. Dacă mai sunt incă ţărani, inseamnă că nu e totul pierdut…

Post Views: 68