Avem presa sportiva.Avem oameni de sport.Avem oameni bine intentionati in toate domeniile dezvoltarii comunitatilor locale. Avem echipe de fotbal aproape in toate satele si comunele din Salaj.Avem copii foarte bine intentionati . Avem echipe din handbal, volei si fotbal la nivel de profesionisti.Atunci ,se intreaba cititorii, de ce la rubrici de sport gasim cuvinte din lexic gen "senzational", "incredibil", " clipe de groaza ", etc si nu gasim ca juniorul " X" a fost vazut de ziaristul " Y" si este un real talent?

rn

De ce fasarim competitiile sportive pentru copii? De ce se fac doar 2-3 poze la inceput si o poza cu fiecare echipa pe post de final daca ea castiga ? De ce nu suntem profesionisti pana la capat? De ce inselam asteptarile de promovare ale unor copii si tineri ? De ce nu suntem egali pentru toate echipele participante in toate competitiile ? De ce sub masca sportivitatii absolute pentru unii la altii scoatem negativul ? Intervine ceva ? Acel " ceva " este nodul gordian al fiecaruia de a-si respecta crezul sportiv, de a se respecta pe el insusi apoi pe cei carora cu nonsalanta le aminteste numele. Sub oamenii blamati, amatori fiind, cu familii, locuri de munca, responsabilitati, etc. se insiruie o intreaga armata , o suita de asteptari.
Sa nu uitam ca profesionalismul e una, amatorismul e alta! In sport , mai ales in fotbal, avem sute de fotbalisti amatori,elevi, muncitori, studenti,etc. care asteapta de la cei care relateaza din sport alte ipostaze !
Alte ipostaze le asteapta cititorii pentru a se relata corect bucuria victoriei sau tristetea infrangerii.