Prune nu-s. Nu-i bai, că pălincă este destulă

Nu sunt prune-n tot Sălajul anul acesta. A fost zgârcit Cel de Sus atât cu pălincarăşii, cât şi cu amatorii de licoarea care face mărgele. Sunt trişti producătorii de pălincă, sunt trişti pentru că nu vor mai dudui cazanele în toamnă, nici suzla nu va curge în ciubere. Numai că tristeţea lor este curmată de gândul că încă mai au stocuri de lichid gălbui cât să îmbete toată armata rusă. De pălincă adică. De anul anul trecut, de acum doi ani, de acum mai multă vreme. Oficial, pălinca nu poate fi comercializată în magazine, pentru că nu are antrepozit fiscal. În Sălaj există doar două asemenea structuri fiscale. Pentru un litru de pălincă statul îţi percepe o acciză de 22 de lei. Pălinca de prune se vinde însă cu 20 de lei. Bineînţeles la negru. Şi vândută cu preţul ăsta, rămâne destulă. Când producţia e mare, poate fi cumpărată şi cu 15 lei. Şi atunci, unde-i ghişeftul?. Lăudatu-s-au guvernele, şi Boc şi Ponta, că vor face demersuri la mai marii de la Bruxelles pentru ca pălinca noastră stop_coloana de fructe să fie inclusă în categoria băuturilor naturale şi nu în cea a băuturilor spirtoase fabricate din cereale. Şi chiar au făcut. Ba şi promisiuni au fost. Numai că totul a rămas, nu în coadă de peşte, ci în coadă de prună. Acciza tot 22 de lei e pentru litrul de pălincă, persoanele fizice n-au voie să fabrice mai mult de 50 de litri pentru consumul propriu; pentru comercializare antrepozitul fiscal e tot obligatoriu. Şi zace pălinca în butoaiele de dud ale sălăjenilor şi se-nvecheşte şi prinde culoare şi devine pe zi ce trece mai apetisantă. Ce-i dacă n-au fost prune anul acesta?! Are pălincă Sălajul.