Proverbele rominesti fac parte din zestrea culturii populare si constituie un filon de gindire autentica, inlocuitoare a unei traditii filosofice cu care s-au remarcat alte popoare. Iar umorul de criza a traiului zilnic afecteaza pina si aceste perle ale gindirii poporului romin. “Fie piinea cit de rea” nu mai are continuarea fireasca de “tot mai buna-i in tara ta”, mai ales acum cind mii de salajeni gusta din cozonaci spanioli sau italienesti. Acum, proverbul reflecta o alta realitate sociala: “Fie piinea cit de rea, tot si-o fura cineva”. In aceeasi categorie, a ilustrarii vremurilor in care traim, putem include si “Cine fura azi un ou si se lasa prins, e bou!” sau “Ce poti face azi lasa pe miine ca poate nu mai e nevoie”. Schimbarea ordinii firesti se reflecta acum in “Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva” sau “Mai bine burtos de la bere decit cocosat de la munca”, persiflari ale caracterului lenes si neserios prin care e caracterizat rominul timpurilor noastre. Non-sensul social cu care se confrunta populatia si lipsa de speranta este reprezentata printr-o ironica autoincurajare: “In viata sunt doua cuvinte care deschid multe usi: trage si impinge“. Iar finalitatea oricaror actiuni proactive pentru sine se poate reduce la “Cum iti asterni, cum vine altul si se culca in locul tau” pentru ca “Nicio fapta buna nu scapa nepedepsita”. Si-n loc de concluzie apelam tot la noile proverbe de criza: “Ca rominul nu-i nici unul, unde-s multi putea fi unul”.