Semnatar al Unirii Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918, preot-protopop si ctitor al Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” din Zalau, consilier judetean si senator în Parlamentul României Întregite, Traian Trufasiu se înscrie, la loc de cinste, în galeria personalitari salajene din generatia Marii Uniri.

rn

Formarea profesionala si instalarea
ca preot in Parohia greco-catolica Drighiu

rn

S-a nascut pe data de 17 martie 1882, în localitatea Giorocuta, care facea parte din Salajul istoric, iar acum apartine judetului Satu Mare. A absolvit studiile Seminarului teologic din Gherla în anul 1905, dupa care a ramas ca profesor de limba româna la preparandia din Gherla, în perioada 1905-1909.
Tânarul teolog se dovedeste a fi un orator si recitator de poezii desavârsit, dupa cum aflam din coloanele ziarului „Gazeta de Dumineca”. Pe data de 14 iulie 1907, în localitatea Santau are loc adunarea generala a despartamântului Tasnad a Astrei, fiind „o sarbatoare mareata, ca-si-care putine s-au mai serbat în acest tinut”. Dupa lucrarile adunarii noului despartamânt si banchet a urmat un concert de seara, la care a participat si Traian Trufasiu. În cadrul programului artistic deosebit, cu puternica încarcatura patriotica, el a recitat „Lupta de la Rovine”, fragment din Scrisoarea a III de Mihai Eminescu, dovedindu-se „un declamator foarte inteligent.
Pe data de 7 septembrie 1907, Traian Trufasiu s-a casatorit cu Valeria Lobontiu din Gârdani, fiica preotului Lobontiu. Fericitul eveniment a avut loc în biserica greco-catolica din Gârdani, unde pastorea socrul sau si a fost anuntata de prestigiosul ziar simleuan „Gazeta de Dumineca”.
Pe data de 22 aprilie 1909, Duminica, Traian Trufasiu a fost instalat ca preot în parohia Drighiu. Însotit de vicarul Silvaniei, Alimpiu Barboloviciu, si de fruntasul national-român dr. Coriolan Mesesian din simleu Silvaniei, noul preot „a fost asteptat cu bucurie de întreg poporul din comuna matera si din cele doua filii”. Dupa oficierea Serviciului divin, vicarul Silvaniei si noul preot au tinut câte o „prea frumoasa predica ocazionala”.
Parohia greco-catolica Drighiu mai avea în componenta filiile Nusfalau si Aleus. Activitatea tânarului preot în aceasta parohie a fost una prodigioasa, în special în domeniul învatamântului, preotii fiind în acea perioada si directori ai scolilor confesionale. Desi a pastorit la Drighiu doar 5 ani, el a reusit sa construiasca doua edificii scolare noi, la Drighiu si la Aleus. Aceste scoli au fost construite dupa modelul celor de stat si în aceste conditii nu au putut fi invocate motive de desfiintare a lor de catre autoritatile maghiare sau de trecere a lor la stat, unde limba de predare era maghiara, pe când la scolile confesionale greco-catolice se preda în limba româna.
Pentru activitatea sa deosebita în domeniul învatamântului primar a fost numit în functia de inspector al scolilor confesionale din zona vaii Barcaului si muntilor Plopis.
Traian Trufasiu participa, de asemenea, la toate actiunile culturale si nationale ale epocii, cum au fost adunarile generale ale Astrei de la simleu din anul 1908 sau cea de la Blaj din anul 1911. Era considerat a fi unul dintre cei mai buni oratori bisericesti din Salaj. Se implica si sprijina, cu toate riscurile, candidatura lui Victor Deleu la alegerile parlamentare din 1 iunie 1910. Cu toate ca alegerile parlamentare din circumscriptia electorala a simleului au fost pierdute de catre candidatul Partidului National Român, Victor Deleu, pentru români a fost o mare victorie morala. Cei care au sprijinit candidatura lui Victor Deleu, printre care se gasea si Traian Trufasiu, sunt felicitati public în coloanele prestigiosului ziar românesc „Gazeta de Duminica”, impresionând, în mod special, cele publicate de Coriolan Mesesian, presedintele de circumscriptie al P.N.R. Salaj.

rn

Preot în Zalau înainte de Marea Unire

rn

În anul 1914 Zalaul a devenit parohie greco-catolica. Pâna atunci nu a existat parohie româneasca în Zalau, credinciosii greco-catolic de aici apartinând de parohia din Ortelec.
Primul preot al parohiei din Zalau a fost Traian Trufasiu. La instalarea lui la Zalau, pe data de 23 iulie 1914, au luat parte si intelectualitatea salajeana, în special cea din zona Zalaului, adica „tot ce aveam mai de seama din punct de vedere national, tocmai pentru a scoate în evidenta importanta acestui act”.
Preotului Trufasiu i se asigura un salariu de 800 de coroane, suma repartizata pe credinciosii din Zalau. Era însa un salariu foarte mic pentru un preot care slujea în capitala judetului, iar credinciosii doreau ca acesta sa fie „o persoana reprezentativa din toate punctele de vedere”, adica si financiar. Din aceasta situatie materiala grea, preotul Trufasiu a fost scos de catre banca “Silvania”, „mare binefacatoare a Salajului nostru”, care l-a numit functionar la filiala din Zalau, acordându-i o remuneratie buna pentru a-si asigura existenta.

rn

Semnatar al Unirii Transilvaniei cu România

rn

Au urmat anii tulburi ai razboiului mondial, dar la sfârsitul acestuia românii vor reusi sa se uneasca într-un singur stat. Traian Trufasiu participa si el, pe data de 11 noiembrie 1918 la înfiintarea Consiliului National Român comitatens, fiind ales în functia de secretar al acestui organism politic românesc. Este ales, apoi, ca deputat în cercul electoral al Zalaului, calitate în care participa la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. Asadar, a fost unul dintre cei 1228 de delegati care au semnat Unirea Transilvaniei cu România. A doua zi, pe data de 2 decembrie 1918, a fost ales în Marele Sfat National al Transilvaniei, primul parlament provizoriu al românilor transilvaneni.

rn

Traian Trufasiu – protopop si ctitor al Catedralei
„Adormirea Maicii Domnului” din Zalau

rn

În cadrul României Întregite, preotul Traian Trufasiu s-a implicat în viata politica, culturala si religioasa a Salajului, pâna la disparitia sa prematura, în anul 1931.
Gheorghe Pop de Oarta primul prefect român al Salajului, dupa 1918, l-a numit pe preotul Trufasiu în functia de secretar al Prefecturii. În aceasta calitate edita si „Gazeta oficiala a judetului Salaj”, fiind redactorul ei. De asemenea, el a mai îndeplinit si functiile de membru al Comisiei judetene pentru aplicarea reformei agrare din 1921, membru al comitetului de directori al bancilor “Silvania” din simleu si al Bancii Populare din Zalau.
În anul 1922 parohia Zalau devine sediu protopopesc, iar Traian Trufasiu protopop tractual. El poate fi considerat si unul dintre ctitorii Catedralei greco-catolice din Zalau. Pornind de la suma de 150.000 de lei, fondul pentru construirea acestei biserici, prin eforturile sustinute ale protopopului Trufasiu a ajuns în primavara anului 1930, când se începe constructia bisericii la suma de 3,5 milioane lei.
În anul 1927 protopopul Trufasiu a fost ales ca senator în Parlamentul României. În aceasta calitate a cautat prin toate mijloacele legale sa mareasca fondul destinat construirii bisericii greco-catolice din Zalau. Desi P.N.t. se afla în opozitie el a obtinut de la Alexandru Lapedatu, ministrul liberal al Cultelor, suma de 300.000 lei.
În toamna anului 1928, Regenta l-a desemnat pe Iuliu Maniu sa formeze noul guvern si astfel Partidul National taranesc ajungea la putere. Protopopul Traian Trufasiu si Gheorghe Pop obtin mandatele de senatori ai Salajului. Ei reusesc sa mareasca acest fond, pâna în primavara anului 1930, când se decide începerea constructiei noii biserici, la suma de 3,5 milioane lei.
Proiectul constructiei bisericii din Zalau a fost întocmit de catre arhitectul diecezan Antoniu Salerbeck, iar licitatia pentru constructia bisericii a fost câstigata de catre antreprenorii Ratz si Attl din Cluj, pentru suma de 6,5 milioane lei. Dar toate cheltuielile urmau sa ajunga pâna aproximativ la 10 milioane lei.
Începerea constructiei în primavara anului 1930 a fost una inspirata, deoarece în anul urmator, datorita crizei economice mondiale si banca “Silvania”, unde se gasea acest fond a intrat în incapacitate de plata si biserica ramânea doar cu cartile de depunere. Astfel, pâna în toamna anului 1930 biserica era ridicata pâna la acoperis.
Un eveniment deosebit pentru protopopul Traian Trufasiu si credinciosii greco-catolici din Zalau a avut loc pe data de 13 iulie 1930, când s-a sfintit temelia noii biserici. Slujba a fost celebrata de catre canonicul Dionisiu Vaida, delegat din partea episcopului Iuliu Hossu, care a fost asistat de catre 8 preoti. La acest eveniment au participat întreaga intelectualitate din oras, reprezentantii bisericii greco-catolice si a celei ortodoxe, judecatori, avocati, functionari, ofiterimea, credinciosi, etc. La sfârsitul liturghiei canonicul Vaida a rostit o predica impresionanta. Printre altele, el spunea ca: „Credinta lucratoare ne-a adus aici, credinta a realizat lucrul ce e aici. Ea opereaza supremul bine în lume: dragoste, moralitate, pace, fericire. Unde se cultiva, unde se predica ea cu o exclusiva competenta si în mod distinct? În biserica, unde e Dumnezeu, care e dragoste si supremul bine este! Ea credinta e pretutindeni”. Dupa predica Traian Trufasiu a dat citire actului fundational, pe care îl redam în continuare: „Întru marirea lui Dumnezeu si Pomenirea Adormirii Preacuratei Fecioare Maria, pus-am fundament acestui sfânt locas pentru a fi loc de închinare Românilor uniti cu vecinica cetate a Romei; celor urgisiti adapostire; celor ce sunt în necaz mângaiere; bolnavilor loc de tamaduire; pacatosilor usurare.
Începutu-sa zidirea acestui sfânt locas, în anul dela facerea lumei 7438; de la fundarea Romei 2694; de la nasterea Mântuitorului 1930; dela descalecarea stramosilor nostri Romani în Dacia sub împaratul Traian, 1825; dela unirea sfintei noastre biserici cu biserica mama a Romei celei vechi, 230, dela unirea tuturor românilor, 12.
Prin zelul neobosit a parohului protopop Traian Trufasiu, cu ajutorul statului Român, a judetului Salaj, a orasului Zalau si jertfa credinciosilor, ziditu-sa acest loc de închinare, – a carui edificare va costa aproximativ 10 (zece) milioane lei, sub pastorirea preafericitului Parinte Papa Pius al II-lea, supremul Pontifice al Bisericii catolice si marele mecenat al Românilor uniti; Arhiepiscop si Mitropolit de Alba-Iulia si Fagaras fiind I.P.S.S. Dr. Vasile Suciu; Episcop al Diecezei Gherlei P.S.S. Dr. Iuliu Hossu; în anul începerei domniei M.S. Regelui Carol al II-lea, din Familia Hohenzollern-Sigmaringen; Presedinte al consiliului de ministri fiind Dr. Iuliu Maniu, fiul Salajului; fiind ministru al Instructiunii Publice si al Cultelor N. Costachescu; Director Ministerial al Ardealului Dr. Valer Moldovan; Prefect al judetului Salaj, Dr. Alexandru Aciu; Presedinte al delegatiei judetene Dr. Cornel Sima; Primar al orasului Ioan Mango; protopop al districtului Bred si paroh român unit al Zalaului Traian Trufasiu, senator de Salaj, iar curatori: Dr. Gheorghe Pop, advocat, senator de Salaj, Dr. Ioan Ghete, advocat, Dr. Augustin Pintea, advocat; Dr. Ioan Ember, consilier la Curtea de Apel, Dr. Cornel Centea, consilier la Curtea de Apel; Leontin Ghergariu, directorul liceului de stat; Francisc Ferdic, seful ocolului silvic, Ioan Mango, primarul orasului Dumitru Margineau, revizor scolar; Dr. Alexandru Vasvari, judecator; Ioan Bratis, controlor financiar; Grigore Avram, librar; Vasile Toth, croitor; Gligor Hendea, George Pop, Dumitru Ardelean, Mihai Sur, Ioan Margin, Mihai Mos, econom; cantor Alexandru Pop, subrevizor scolar; crâsnic al bisericei Vasile Talos.
Ridicatu-sa acest sfânt locas pe locul designat de Marele Arhireu al Diecesei Gherlei, Vasile cândva Hossu, dupa planul inginerului arhitect Antoniu Sallerbeck, dela Episcopia româna unita a Oradiei Mari si prin iscusinta antreprenorilor arhitecti Ratz si Attl din Cluj, sub controlul inginerilor Iosif Feher si Adalbert Pentelek din Zalau.
Binecuvântatu-sau începutul acestei lucrari prin binecuvântarea Rss. Dioniziu Vaida, canonic al capitlului Diecezei Gherlei, asistat fiind de protopopul Traian Trufasiu si un sobor de 8 preoti.
Facut-am aceasta scrisoare, ca sa ramâna de pomenire, celor ce vor urma dupa noi, iar pentru a o feri de urgia vremii, am închis-o mestesugit si am pus-o la temelia zidului sub sfântul jertfelnic.
Zalau, la 13 Iulie 1930
Paroh-protopop Delegatul Episcopiei
ss. Traian Trufasiu ss. Dioniziu Vaida canonic-cancelar ”.
Dupa sfintirea apei si a temeliei s-a asezat în ea actul fundational, închizându-se cu o piatra, pe care au lovit-o, conform traditiei, mai multe persoane cu un ciocan.
La data de 28 august 1930, în urma noii arendari a eparhiilor, parohia Zalau trece de la dieceza Gherlei la cea de Oradea, înfiintându-se un nou district protopopesc al Zalaului, iar Traian Trufasiu este înaintat la gradul de arhidiacon protopopesc.

rn

Decorat cu “Rasplata muncii pentru Biserica”,
clasa I, si cu cu medalia “Coroana României”
pentru serviciile aduse neamului românesc

rn

Consilier judetean si senator în Parlamentul României Întregite,
Traian Trufasiu s-a implicat activ si în viata politica, fiind unul dintre liderii marcanti ai organizatiei Partidului National Român din Salaj, partid care din anul 1926, prin fuziunea cu Partidul taranesc, a luat titulatura de Partidul National-taranesc.
Pe data de 10 august 1926 are loc sedinta de constituire a primului Consiliu Judetean din Salaj, în localul Prefecturii de atunci (sediul actualei Primarii a municipiului Zalau).
În conformitate cu articolul 108 al legii de unificare administrativa, amintita mai sus, toti consilierii prezenti au depus juramântul prescris la acest articol. Printre ei se gasea si Traian Trufasiu, care a fost ales ca raportor la comisia sanitara si de asistenta sociala si ca membru în comisia cultelor si învatamântului.
Protopopul Traian Trufasiu a fost ales senator de Salaj din partea Partidului National taranesc, condus de marele nostru înaintas salajean Iuliu Maniu, în legislaturile 1927-1928 si 1928-1931.
Pentru meritele sale deosebite a fost decorat cu medaliile “Rasplata muncii pentru Biserica”, clasa I, iar ca om politic, pentru serviciile aduse neamului românesc a fost decorat cu medalia “Coroana României” în grad de comandor.

rn

Sfârsitul prematur

rn

Din pacate, pe data de 17 noiembrie 1931, pe când se afla în parohia din Cizer pentru introducerea noului preot, Emil Lobontiu, Traian Trufasiu moare, în urma unui atac de cord, la vârsta de numai 49 de ani. A fost regretat de catre întreg Salajul, care l-a condus pe ultimul drum. Înmormântarea lui a avut loc, pe data de 19 noiembrie, la biserica greco-catolica din simleu, dupa care osemintele lui au fost transportate si asezate în cavoul familial din Giorocuta. În localitatile Maieriste, Bobota si Supurul de Sus cortegiul funerar a fost întâmpinat de catre protopopii Emil Ostate, Valentin Coposu, si preotul Deac.
În concluzie, se poate spune ca si Traian Trufasiu face parte din galeria marilor personalitati salajene. Prin munca si constiinciozitatea sa, în toate functiile importante pe care le-a avut, si-a adus si el aportul la realizarea Marii Uniri din 1918 si la consolidarea acesteia, în anii care au urmat, pâna la disparitia lui trupeasca prematura.

rn

Dr. Marin Pop

rn

 

Post Views: 132