Protopopul Gratian Flonta, personalitate salajeana marcanta din generatia Marii Uniri -

Familia si formarea profesionala

S-a nascut pe data de 7 octombrie 1859, în localitatea Sâg. Studiile primare le-a început la Sâg, unde l-a avut ca învatator pe Petru Iepure. si-a continuat studiile elementare la Crasna, iar în perioada 1868-1871 la Gimnaziul Minorit din Simleu Silvaniei.
În perioada 1871-1879 a studiat la Gimnaziul românesc din Beius, absolvind cele 8 clase cu „succes bun”. Directori ai renumitului gimnaziu românesc au fost, în perioada respectiva, Theodor Köváry-Chioreanul (1819-1906) si Petru Mihutiu (1830-1902). Printre colegii sai s-a numarat si Pamfil Ossian care, la fel ca Gratian Flonta, a ajuns protopop tractual.
Pe data de 15 septembrie 1879, Gratian Flonta a fost trimis din partea Diecezei Greco-Catolice de Gherla sa studieze teologia la Seminarul Central din Pesta. A absolvit în anul 1883 si s-a întors acasa, în Salaj.
În acelasi an, în luna octombrie, s-a casatorit cu Eugenia Orian, fiica protopopului din Somcutul Mic, de lânga Dej.

Preot în Catalul Român (Mesesenii de Sus)

A fost ordinat ca preot în anul 1884, de sarbatoarea „Întâmpinarii Domnului”, de catre episcopul Diecezei Greco-Catolice de Gherla, Ioan Szabo.
A fost numit preot-cooperator în parohia Catalul Român (azi Mesesenii de Sus), alaturi de venerabilul preot Simion Bocsa, bunicul sotiei sale si socrul vicarului Silvaniei, Alimpiu Barboloviciu.
Din data de 30 martie 1884, când oficiaza prima Liturghie, va sluji ca preot-cooperator alaturi de venerabilul preot, pâna la 26 octombrie 1892, când acesta din urma trece la cele vesnice.
Dupa moartea preotului Simion Bocsa este numit administrator al parohiei Catal, iar pe data de 21 iulie 1913 episcopul diecezei de Gherla, dr. Vasile Hossu l-a înaintat în functia de paroh.
Activitatea pe tarâm cultural-national
În anul 1905, preotimea salajeana discuta tot mai intens necesitatea editarii unui periodic de predici si stiinta pastorala. Initiativa elaborarii si tiparirii periodicului apartine în special preotilor Alimpiu Coste, Ioan Budisan si Avram Dragos, dar nici preotul Gratian Flonta nu este strain de ea. La începutul anului 1906 ea a fost pusa în practica si astfel la Simleu Silvaniei apare primul numar al revistei, sub denumirea de „Pastorul sufletesc”.
Dupa cum se poate observa din sumarul primului numar al periodicului, preotul Gratian Flonta devine un colaborator apropiat si publica de-a lungul timpului mai multe articole.
În anul 1908 se aniversa centenarul nasterii ideologului revolutiei de la 1848 din Transilvania, Simion Barnutiu. La propunerea despartamântului simleuan al Astrei, adunarea generala din acel an a avut loc la Simleu Silvaniei, în perioada 6-9 august 1908. Era cea de-a doua adunare generala care se organiza la Simleu, dupa cea din anul 1878.
În acest context, conducerea despartamântului salajean al Astrei a luat decizia elaborarii unei lucrari cu caracter monografic, pentru a pune la dispozitia distinsilor invitati si publicului, informatii inedite referitoare la bogata si tumultoasa istorie a Salajului. Lucrarea, intitulata „Schita monografica a judetului Salaj”, a fost coordonata de Dionisie Stoica si Ioan P. Lazar si a aparut la Tipografia „Victoria” din Simleu Silvaniei, în anul 1908. Reputatul profesor si pedagog Victor Rusu, pensionar la vremea respectiva, stabilit la Budapesta, unde a si decedat în anul 1910, a pus la dipozitie informatiile cu caracter istoric pentru primul capitol. Capitolul referitor la Biserica a fost elaborat de protopopul greco-catolic din Mesesenii de Sus, Gratian Flonta, iar istoricul scolilor salajene a fost elaborat de catre profesorul de pedagogie Gavril Trif, pensionar la vremea respectiva, stabilit la Simleu Silvaniei.

Protopop al tractului greco-catolic Pericei

Pe data de 27 mai 1915, prin ordinul episcopului Vasile Hossu, preotul Gratian Flonta a fost înaintat la gradul ierarhic de protopop onorar, cu dreptul de a purta si brâu rosu. Decretul de numire i-a fost înmânat în cadru oficial, pe data de 20 iunie 1915, de catre noul vicar al Salajului, dr. Alexandru Ghetie, dupa ce au celebrat împreuna Sfânta Liturghie la biserica din Meseseni.
În anul de gratie 1918, pe data de 6 aprilie, este numit protopop al districtului protopopesc Pericei, iar un an mai târziu, la 22 februarie 1919 asesor al Sfântului Scaun consistorial din Gherla.

Însemnarile protopopului Gratian Flonta despre Marele Razboi si Marea Unire

Un document istoric foarte important, cules si tiparit de catre Asociatia „Fii satului Mesesenii de Sus”, coordonator prof. Turcas Floare, îl reprezinta însemnarile preotilor care au pastorit în parohia Mesesenii de Sus în perioada 1875-1974. În el regasim si însemnarile preotului Gratian Flonta, între anii 1892-1936, perioada în care a pastorit în parohie si a consemnat evenimentele mai importante din viata comunitatii, dar si evenimente importante din istoria nationala, precum sunt însemnarile anului 1918, anul în care se sfârseste Marele Razboi si se realizeaza Marea Unire. Datorita împortantei lor istorice deosebite le redam si noi în continuare: „Anul 1918. Razboiul mondial decurge ca la sfârsitul anului trecut. Pre frontul Rusiei, e armistitiu dara în interiorul Rusiei precum se ceteste din gazete sunt turburari si rasturnari mari, lupte crâncene dintre partidul bolsevicilor (proletari) si burghezi – cetateni.
La Brest-Litovsk se face pace provizorie între Rusia si Germania si Austro-Ungaria, – pace umilitoare pentru Rusia. În vara anului 1918 se face si la Bucuresti pace provizorie între România si Germania si Austro-Ungaria, – pe lânga conditii foarte umilitoare pentru România – Germania si Austro-Ungaria se afla în culmea bucuriei.
Grandomania nu mai are margini, conlocuitorii nostri maghiari se poarta cu dispret fata de români, aduc legi si mai draconice fata de români, – închid 400 scoale române, dela granita dispre România ?
Pre români îi opresc ca sa nu poata cumpara mosii boieresti, orice contract de vânzare ori cumparare trebuie sa fie înaintat la „Espositora ministrului” pentru de a se ratifica, – fireste ca aceasta Espositura nu-si da învoirea, unde este vorba de mosie ungureasca ca se-o cumpere românii. –
Într-aceea spre toamna anului acestuia se schimba sortii razboiului. Italia la Piave si Francia la Marne lovesc învingatorii frontului armatelor aliate si trupele se retrag pe ambele fronturi. –
Bulgaria vazând ca e inzadarnica orice împotrivire, leaga pace separata, – asisderea si Turcia, – la 30 octombrie erumpe si în tara noastra revolutia, – pre ministrul presedinte Tisa îl asasineaza în palatul sau, – ostasii parasesc cu totii frontul si vin pe acasa si insceneaza turburari prin comune, – notarii se refugiaza, – batrânii preoti si învatatorii, – oamenii devasteaza în unele locuri curtile domnesti, – jefuesc averi, bucate si vite.
În comuna noastra au fost demonstratii în contra notariului, – ba vreo 12 insi au voit sa-i iea caii de trasura, dara s-a împacat fratele notariului dândule 2400 cor. Notariul Lob Elek de nastere din Crasna de religiune mozaica s-a refugiat de cu buna vreme în Zalau, dinaintea turburarilor, caci se putea sa-l asasineze românii din Catalul român, – fiind cu totii în acea convingere ca li s-au facut multe nedreptati din partea acelui notar.
Pre unii slujitori, românii i-au omorât, în Sâg l-a omorât atât pe notariul cât si pe un jandariu, – în Stârciu l-a batut pre notariu si notareasa pâna i-au lasat mai mult morti, – mai târziu s-au vindecat ambii.
România vazând ca dusmanii ei adica Germania si Austro-Ungaria e rapusa prin aliatii ei Italia si Francia, Anglia si America, – se înarmeaza din nou, cucereste Basarabia si Bucovina, – apoi la porunca Antantei paseste în Ardeal, – si cuprinde rând pe rând orasele din Ardeal, în luna Ianuarie 1919 era cuprins si orasul Zalau, de catre armata României. –
La 1 Decembrie s.n. (stil nou – n.n.) 1918 s-a tânut la Alba Iulia o Adunare importanta pentru români (acolo a fost de fata si scriitoriul acestor rânduri ca paroh cu 4 oameni din Catalul român) unde s-a proclamat Unirea Ardealului cu România, – si unele parti locuite de români în Ungaria (total 26 comitate – judete pretind românii pentru ca sa se uneasca cu România) (sublinierea autorului – n.n.)”.

Activitatea politica dupa Marea Unire

Dupa realizarea Marii Uniri, au urmat primele alegeri parlamentare din cadrul României Mari, la începutul lunii noiembrie 1919. Localitatea Mesesenii de Sus facea parte din circumscriptia electorala a Crasnei, iar deputat a fost ales vrednicul învatator Teodor Muresan din Blaja, de lânga Tasnad, la vremea respectiva în judetul Salaj, ca reprezentant de marca al Partidului National Român. Din pacate, în urma a unui accident teribil, Teodor Muresan decedeaza în anul 1921. În acest context, locul a fost declarat vacant în sedinta Camerei Deputatilor din data de 18 iunie 1921. Conform Decretului Regal din data de 31 iulie 1921 au fost stabilite zilele pentru alegeri, respectiv 17 si 18 august.
Vazând ca nu au nici o sansa în circumscriptia Crasna în fata Partidului National Român, condus de marele om politic salajean Iuliu Maniu, autoritatile salajene, care sprijineau ilegal candidatul guvernamental, al Partidului Poporului, condus de generalul Alexandru Averescu, în ziua alegerilor primpretorul a comunicat protopopului Gratian Flonta, presedinte al sectiei de votare, ca se amâna alegerile.
Cu cinstea-i recunoscuta si curaj, Gratian Flonta, socotind ca ordinul este nelegal si luându-si responsabilitatea pentru ordinea si linistea din circumscriptie a dat ordin pentru începerea votarii.
În aceste conditii, prefectul a dat ordin primpretorelui sa-l aresteze pe Gratian Flonta. Venerabilul protopop nu-si pierde calmul, se ridica de pe scaun si-i spune sa-l aresteze daca are cu ce, dar sa nu uite ca în acea zi el era suveran, în calitatea sa de presedinte al circumscriptiei electorale, si-l invita sa paraseasca sala, daca nu va da ordin sa fie arestat chiar el. Auzind acestea, prefectul l-a chemat la el pe capitanul de jandarmi si îi da ordin si lui sa-l aresteze pe Gratian Flonta. Capitanul refuza sa execute acest ordin, subliniind ca în ziua de alegeri primea ordine doar de la presedintele circumscriptiei electorale si de la general. Nici fruntasii Partidului Poporului amintiti mai sus (Daianu, Vasu si Prie), care se gaseau la Crasna, nu l-au putut îndupleca pe Gratian Flonta sa amâne alegerile, fiind scosi afara din sala de votare de catre acesta.
În sfârsit, prefectul se adreseaza Biroului Electoral Central judetean, care se întruneste de urgenta la Zalau. Cercetând ordinul venit de la Cluj si cele întâmplate pâna atunci, membri Biroului îi dau dreptate lui Gratian Flonta si decid continuare alegerilor. Prefectul nu respecta aceasta decizie si da ordin primpretorului plasei Crasna sa confiste buletinele de vot. Acesta îl atentioneaza ca era o ilegalitate ce se pedepsea cu 5 ani de închisoare si cere ordin scris. Prefectul nu renunta si-l suna pe pretorul Ghetie, care accepta si ordin verbal si se deplaseaza, împreuna cu jandarmii, la Crasna, unde confisca buletinele din aceasta sectie. Între timp, în celelalte 9 sectii se încheiase deja votarea, iar procesele verbale erau întocmite si semnate.
Delegatii sectiilor de votare s-au întrunit la Crasna, unde au totalizat voturile, neluând în considerare sectia de votare din Crasna, deoarece aici procesul de votare a fost întrerupt. Legea electorala prevedea ca daca într-o sectie s-a întrerupt procesul de votare, alegerile erau validate daca aceasta nu ar vicia rezultatul definitiv. Astfel, a fost proclamat ales candidatul P.N.R., Ioan I. Lapedatu, care a obtinut 1.613 voturi, iar Al. Hodos doar 240. La sectia din Crasna, în momentul întreruperii procesului de votare, I. Lapedatu avea 66 voturi, iar Al. Hodos doar 4 voturi. Astfel, se încheiau alegerile parlamentare partiale din circumscriptia Crasna, judetul Salaj, alegeri care au iscat mari pasiuni politice. Este de remarcat curajul, cinstea si onestitatea protopopului Gratian Flonta, care nu s-a lasat înduplecat si intimidat de reprezentantii administratiei locale, acestia dorind câstigarea alegerilor, cu orice pret, a candidatului guvernamental.
În campania electorala s-au folosit numeroase metode, legale sau ilegale, pentru a atrage electoratul. Astfel, deputatul Aurel Milea a oferit rachiu alegatorilor din localitatea Peceiu, în valoare de 100 lei, fara ca, apoi, sa plateasca cârciumarului, un invalid de razboi, care declara presei, având si martori, acest incident.

Un moment istoric pentru Meseseni – vizitatiunea episcopului greco-catolic Iuliu Hossu

În anul 1923, în zilele de 17 si 18 iunie, are loc un eveniment religios important pentru Gratian Flonta si parohia sa, prin vizitatia canonica a episcopului diecezei de Gherla, dr. Iuliu Hossu. Parohia Catelul Românesc (Mesesenii de Sus) nu mai fusese vizitata de catre un episcop de 150 de ani, de când vrednicul episcop salajean Grigorie Maior a vizitat-o si a lasat un document istoric foarte important în registrul parohiei, amintit de preotul Gratian Flonta în „Monografia Salajului”, amintita mai sus.
Evenimentul din anul 1923 facea parte din programul de vara a vizitatiunilor canonice a episcopului „vizitatiunilor” cum a fost denumit Iuliu Hossu, deoarece în timpul pastoririi sale nu a lasat nevizitat nici un catun din Dieceza de Gherla. Programul a început pe data de 17 iunie, în parohia Fetindia si s-a încheiat cu o serbare cultural-religioasa de mare amploare la Simleu-Silvaniei, pe data de 8 iulie 1923, dupa ce a vizitat toate parohiile de sub Meses si Valea Barcaului.
Preotul Gratian Flonta trimite înaintea episcopului 6 care, deoarece suita episcopului se compunea din 9 persoane, în frunte cu canonicul Dr. Victor Bojor, – profesorul de Teologie din Gherla Dr. Giorgiu Bob, protopopul din Zalau, Traian Trufasiu si 5 clerici de la Seminarul din Gherla. Carutele, în doua dintre ele fiind si tineri din Meseseni, s-au deplasat în parohia Fetindia pentru a-i aduce pe distinsii invitati.
Conform traditiei, episcopul a fost întâmpinat la „poarta triumfala” amenajata în mijlocul satului de catre primpretorul plasei Crasna, Alexandru Marcu, pe care se gasea decorata inscriptia: „Întru multi ani Stapâne!”. De asemenea, portile locuitorilor pe unde urma sa treaca convoiul au fost decorate cu crengi verzi si flori, cu sterguri frumoase si icoane.
De la poarta de triumf, episcopul, având în frunte poporul cu praporii bisericii si în sunetul clopotelor, s-a deplasat la biserica, unde era asteptat de vrednicul preot-protopop Gratian Flonta, care „prin o înflacarata si inimoasa cuvântare saluta pe Arhiereu”. Se intra în biserica, unde se oficiaza cele obisnuite la sosirea de seara, dupa care se vesteste liturghia de a doua zi. Biserica a fost plina de credinciosi atât în seara sosirii episcopului, cât si a doua zi la Sfânta liturghie. La sfârsitul liturghiei, Iuliu Hossu a tinut „o splendida cuvântare”, în care „arata bucuria sufleteasca ce o simte în mijlocul acestui popor credincios – care cu atâta dragoste a venit la biserica, aduce laude binemeritate atât poporului, cât si parintelui sufletesc, pe care pentru zelul în pastorirea sufletelor în vreme de aproape patru decenii – îl ridica la înalta treapta de arhidiacon onorariu. Adânc emotionat pentru aceasta distinctie batrânul protopop multameste Arhiereului”.
Dupa liturghie, episcopul Iuliu Hossu, împreuna cu protopopul Gratian Flonta, viziteaza 17 case, „pe unde este întâmpinat cu cele mai calduroase simtaminte de veneratiune si dragoste”, iar dupa ce au servit masa de prânz, episcopul si-a continuat „drumul vizitatiunei”, deplasându-se în parohia Catelul unguresc (Mesesenii de Jos) si Crasna, „unde asemenea a fost primit cu mare fast sarbatoresc”.

Adunarea generala a Astrei de la Zalau

Adunarea generala a Astrei din anul 1926 poate fi considerata, credem noi, evenimentul cultural cel mai important al primului deceniu de dupa Marea Unire, poate al întregii perioade interbelice, care a avut loc la Zalau. În suita de evenimente culturale care au avut loc în perioada 12-14 septembrie, reputatul intelectual blajean Alexandru Lupeanu Melin remarca prezenta deosebita a preotimii salajene: „Încrestam aici cu mare bucurie, ca preotimea româna unita din Salaj a luat parte la toate serbarile „Astrei” în numar deplin, având orator inimos si mult aplaudat pe Par. Gratian Flonta din Catelul, o mândrie a clerului nostru din Salaj”. De asemenea, împreuna cu preotesele si copiii au participat la balul organizat Luni seara în sala teatrului orasenesc.

Ultimii ani de viata

Ca o recunoastere a activitatii sale deosebite pe tarâm religios, cultural si national, pe data de 18 aprilie 1930 Gratian Flonta a fost decorat cu Ordinul „Coroana României”, în grad de ofiter.
Pe data de 1 septembrie 1936 se pensioneaza si se stabileste în localitatea Crasna, unde mai oficiaza în anul 1941, ca urmare a expulzarii preotului-protopop onorariu Alexandru Cadar, în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Protopopul Gratian Flonta a decedat în anul 1946, în localitatea Crasna, la venerabila vârsta de 87 ani. Prohodul a fost oficiat de catre un sobor de preoti, în frunte cu protopopul tractual, Liviu Trufasiu, la Crasna, dupa care a fost transportat spre Catelul Românesc, parohie în care a slujit nu mai putin de 52 de ani, pâna la pensionarea sa. Iata ce nota preotul Stefan suta, care era administratorul parohiei în acel moment: „Dupa oficierea prohodului, defunctul a fost asezat pe o masina însotit de întreaga Preotime si asistenta îndreptându-se spre parohia Catalul pe care a pastorit-o cu vrednicie 52 de ani. Convoiul ajuns la intrarea în parohie este asteptat de întregul popor credincios în frunte cu preotul local care întâmpina sosirea convoiului printr-o elocventa ocazionala. Întreaga multime în sunetul duios al clopotelor se îndreapta spre biserica unde se continua prohodul la sfârsitul caruia protopopul tractului rosteste ponegiricul scotând în relief bogata activitate a defunctului pe teren religios cât si cultural-national. Corpul defunctului este asezat apoi spre vesnica odihna alaturi de sotia sa în tintirimul bisericii”.

Post Views: 125