Proiectul Circuitul Castrelor a distrus vestigiile din castrele romane Porolissum si Buciumi

Comisia Nationala Limes a Ministerului Culturii a efectuat o vizita de lucru in judetul Salaj, unde a constatat ca lucrarile din cadrul proiectului Circuitul Castrelor au condus la distrugerea mai multor vestigii istorice. Cu alte cuvinte, Ministerul Culturii spune ca proiectul Consiliului Judetean Salaj, de opt milioane de euro, in loc sa aduca un plus turismului din Salaj, a dus la distrugerea vestigilor istorice de la Porolissum si Buciumi, care sunt de importanta nationala.
Cei de la Ministerul Culturii au ajuns la concluzia ca lucrarile de la cele doua monumente au distrus autenticitatea si integritatea siturilori de la Porolissum si Buciumi.
„Cu prilejul celei mai recente reuniuni de lucru, în data de 20 septembrie 2016, membrii Comisiei Nationale Limes au efectuat o vizita în teren pentru monitorizarea situatiei castrelor romane de-a lungul limes-ului provinciei Dacia Porolissensis: Moigrad (Porolissum), Buciumi (ambele situate în jud. Salaj), Bologa si Gilau (ambele localizate în jud. Cluj). Astfel, s-a constatat ca în cadrul primelor doua situri au fost efectuate în ultima perioada o serie de interventii în vederea conservarii si valorificarii acestora, care însa sunt de natura sa aduca atingere autenticitatii si integritatii acestor monumente antice. Restaurarile au fost realizate în cadrul proiectului Circuitul castrelor în judetul Salaj”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Culturii.
Ministerul Culturii arata intr-un comunicat de presa ca interventiile în cuprinsul unor asemenea situri trebuie sa respecte standardele internationale privind conservarea, restaurarea, protejarea si autenticitatea monumentelor, la care a aderat si România, scopul primordial fiind pastrarea cât mai intacta a monumentului original, prin interventii minimale. Astfel, atunci când se efectueaza restaurari, este indicat sa se respecte principiul reversibilitatii acestor lucrari, iar materialele folosite la reconstructii sa afecteze cât mai putin monumentul, chiar si atunci când materialele moderne utilizate sunt ulterior înlaturate. Trebuie evitata afectarea structurilor originale antice, fiind esentiala pastrarea caracteristicilor autentice ale monumentelor. Într-o atare perspectiva, orice actiune care se realizeaza direct asupra monument este în detrimentul autenticitatii si integritatii patrimoniului reprezentat de acesta.

Lucrarile de restaurare de la Buciumi si Porolissum au fost gandite prost

Ministerul Culturii spune ca situatia constatata în teren, cu ocazia vizitei amintite, este îngrijoratoare. „Consideram ca interventiile de restaurare si conservare survenite recent în cazul castrelor de la Porolissum si Buciumi se situeaza în afara standardelor nationale si internationale. Aceste interventii au determinat alterarea definitiva a vestigiilor antice având statut de monument istoric de categoria A (de importanta nationala), în special prin înlaturarea structurilor antice, uneori în totalitate, fara respectarea normelor minimale de restaurare a unui monument istoric, recurgându-se la solutii de reconstructie neadecvate, lipsite de temei stiintific, care contravin normelor internationale în vigoare la care România a aderat. S-a putut observa ca restaurarea nu respecta tehnica de constructie originala a zidariei, asa cum a fost ea reliefata de cercetarea arheologica. La fel de ignorate au ramas si perspectivele integrarii cu peisajul cultural caruia cele doua castre îi apartin organic, în cadrul aceluiasi sistem unitar de fortificare al provinciei Daciei Porolissensis.

La Porolissum s-a distrus tot ce se putea

Ministerul Culturii spune ca „in cazul sitului Porolissum, zidul de incinta al castrului roman Pomet asa cum se prezinta astazi este o reconstructie lipsita de orice argumentatie stiintifica, bastioanele sunt reconstituite eronat, iar proportiile curtinei ridicate pe latura portii praetoria, cu drum de straja si crenelaj aferent sunt supradimensionate si fara suport arhitectural”. „Deosebit de grav este faptul ca drumurile si rigolele stop_coloana din castru au fost decopertate fara a se tine seama de stratigrafia sitului, utilizându-se pentru reconstructia lor piatra de cariera neadecvata, fara sa fie marcate distinct si vizibil portiunile autentice fata de cele moderne. Amfiteatrul este reconstituit imprecis, astfel ca se ajunge ca în forma actuala sa sugereze un alt tip de edificiu decât cel original, anume cel construit pe rambleuri naturale. Nici în acest caz nu s-a marcat în mod clar delimitarea dintre portiunile de zidarie autentice si cele reconstruite recent. Se adauga faptul ca instalatiile de iluminat, realizate în general pe stâlpi, agreseaza ambientul general si peisajul sitului antic, în conditiile în care putea fi utilizat un sistem de iluminat ascuns. În esenta, prin restaurarile recente situl se îndeparteaza de avantajele sale reale pentru un rol exemplificativ si educativ binemeritat, bazat pe elemente autentice si date stiintifice pertinente. Nu în ultimul rând, panourile explicative existente în cadrul sitului contin informatii eronate si insuficiente, fara sa fie specificata întotdeauna sursa bibliografica corecta. De asemenea, nu s-a tinut cont de necesitatea de a face legatura cu celelalte monumente romane relevante, demers absolut necesar pentru integrarea adecvata a diverselor vestigii antice în ansamblul sitului în general”, spune Ministerul Culturii.

Lucrarile au dus la disparitia vestigilor istorice originale

Ministerul Culturii spune ca „proiectul de restaurare si amenajare a castrul de la Buciumi a avut ca rezultat disparitia majoritatii elementelor autentice”. „Cea mai mare parte a zidurilor au fost înlocuite brutal cu o zidarie supradimensionata, caracterizata de cu totul alte caracteristici decât cele autentice. Ne aflam în fapt în fata altui monument obtinut printr-o reconstructie totala, eminamente lipsita de expresie si autenticitate, care a înlocuit în integralitate vestigiile antice descoperite prin cercetare arheologica. Mai mult decât atât, în cazul acestui castru, accesul se realizeaza pe o scara monumentala, realizata în aceeasi tehnica de constructie cu cea utilizata pentru noile ziduri ale castrului. Modalitatea de realizare a coamei zidariei este nepotrivita, frizând pe alocuri ridicolul unor parcuri de distractie sau, altfel spus, cu aspect de butaforie”, spune Ministerul Culturii.

S-au cheltuit milioane, lucrarile nu sunt terminate, zidurile se prabusesc, receptia e facuta din ianuarie

Consiliul Judetean Salaj a facut pe 15 ianuarie, receptia lucrarilor din cadrul proiectului cu finantare europeana Circuitul Castrelor. Altfel spus, Consiliul Judetean a facut receptia lucrarilor cu mult inainte ca lucrarile sa fie finalizate, pentru ca termenul de executie s-a tot modificat in ultimul an de mai multe ori. Primul termen a fost luna martie. Apoi s-a prelungit iar termenul pana in iunie, iar apoi pana la finele anului. Cum proiectul are la baza o finantare consistenta din bani europeni, peste 35 de milioane de lei, iar termenele stabilite au fost depasite, problema a devenit sensibila, asa ca s-a facut receptia lucrarilor, fapt care va fi de natura sa demonstreze ca fondurile au fost folosite in scopul dat. Costul total al lucrarilor a fost de 35.859.112 lei, adica peste opt milioane de euro, din care contributia Consiliului Judetean a fost de 1.510.585 lei. Termenul initial de finalizare a lucrarilor a fost luna octombrie 2015. A fost apoi prelungit pana in 31 decembrie. Si apoi s-a tot prelungit la nesfarsit.
Pe 27 aprilie anul acesta, unul din zidurile din Castrul Roman de la Porolissum s-a prabusit, iar zona a devenit „zona interzisa”.