Profesorii universitari vor fi pensionati la 65 ani

Guvernul a decis ca profesorii universitari sa iasa la pensie la varsta de 65 ani, propunere inclusa in pachetul de legi avansat de Comisia Miclea, si nu la 70 de ani, prevedere aplicata inclusiv cadrelor didactice coordonatoare de proiecte de doctorat.
Potrivit surselor citate, din randul ministrilor PDL, membrii Cabinetului au discutat punctual, in sedinta de miercuri a Guvernului, prevederile Codului educatiei, una dintre problemele divergente fiind varsta de pensionare a profesorilor universitari. „In urma discutiilor, s-a decis ca profesorii universitari sa iasa la pensie la implinirea varstei de 65 ani, inclusiv cadrele didactice coordonatoare de doctorat. Ministrul Educatiei a insistat ca macar profesorii coordonatori sa iasa la pensie la 70 ani, dar cererea nu a fost acceptata de premier”, au aratat sursele citate.
Rectorii vor detine functia pana la varsta de 65 ani, dupa care pot avea functii didactice, dar numai cu aprobarea Senatului Universitatii. Directorii de scoli si directorii adjuncti nu pot fi membri ai unui partid politic in perioada mandatului. Ministrul Educatiei a mai solicitat ca acordarea de grade didactice sa aiba la baza vechimea in munca, dar premierul a cerut ca avansarea sa fie decisa pe criterii de competenta, similar procedurilor din universitatile europene, aceasta fiind in final si hotararea Guvernului.
Potrivit Codului educatiei supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Educatiei, conferentiarii si profesorii universitari pot ramane in activitatea didactica dupa 65 de ani ca titulari, la cerere, cu aprobarea anuala a Senatului universitatii.
Acelasi proiect prevede ca profesorii universitari coordonatori de doctorat pot fi mentinuti in activitatea didactica, ca titulari, pana la 70 de ani. Totodata, proiectul Codului educatiei prevede ca salarizarea personalului didactic, de predare si de conducere in invatamantul preuniversitar se face in functie de vechime.
Informatiile au fost confirmate de premierul Emil Boc, care a aratat ca proiectul de lege privind educatia nationala are ca punct de plecare Pactul National pentru Educatie, asa cum este precizat in programul de guvenare, si Strategia de educatie si cercetare pentru societatea cunoasterii, elaborata in baza Pactului de catre comisia Miclea si care face parte din programul de guvernare.
In privinta invatamantului superior, proiectul de lege prevede diferentierea universitatilor in patru categorii, creseterea autonomiei universitare prin imputernicirea Senatului sa stabileasca structura interna a universitatilor, infiintarea registrului matricial (o baza de date electronica cu toti studentii, de la toate universitatile acreditate, privind traseul lor educational, pentru a impiedica falsificarea diplomelor), finantarea multianuala pe ciclu de studii, constituirea Codului national al calificarilor, lansarea unui sistem de imprumuturi pentru studenti.
Documentul defineste raspunderea publica a universitatilor si stabileste penalizari daca se face abuz de autonomie si este incalcata raspunderea publica, mergand de la suspendarea rectorului pana la desfiintarea universitatii. „Sunt chestiuni precise si punctuale care vor scoate definitiv din practica romaneasca genul de activitati Spiru Haret, care au dat si dau inca atatea batai de cap multor studenti, parinti si cadre didactice”, a spus premierul.
Este prevazuta si elaborarea Codului de etica, un raport anual al rectorului privind respectarea eticii si anularea concursurilor obtinute prin plagiat sau pe baza de incompatibilitati. „Oricine a realizat un plagiat isi pierde titlul universitar, inferent in ce faza se afla si pe ce post exista. Exista un raport anual al rectorului cu privire la starea universitatii si cu privire la modul in care etica este respectata”, a explicat seful Guvernului.
Ierarhizarea programelor de studiu, implementarea optionala la nivel de Carta a sistemului managerial in conducerea universitatilor (Senatele universitatilor, prin Carta, pot decide ce tip de conducere universitara promoveaza – sistemul colegial sau sistemul managerial) si infiintarea unui sistem de indicatori statistici prin care se monitorizeaza permanent starea invatamantului superior sunt alte prevederi ale legii. „Se elimina conditiile de vechime pentru ocuparea pozitiilor didactice in invatamantul superior, nu va mai exista o conditie de vechime pentru a ajunge lector, conferentiar universitar sau profesor universitar. Criteriile care vor prevala vor fi cele care vor tine cont exclusiv de performanta academica, de capacitatea de a produce lucrari stiintifice, de a a avea recunostere interna si internationala, indiferent de varsta pe care o ai. Vechimea in functie nu mai este un criteriu absolut de care sa depinda promovarea unei persoane”, a spus Boc.
El a mai aratat ca o persoana nu poate ocupa functia de rector sau decan mai mult de doua mandate, fara alte completari si adaugiri cum au existat pana in prezent.
Varsta legala de pesnionare in invatamantul universitar este cea potrivit legii, iar profesorul universitar si profesorii universitari conducatori de doctorat pot sa continue activitatea maxim pana la varsta de 70 ani, dar cu aprobarea anuala a Senatului universitatii, in functie de performanta academica si de resursele financiare pe care universitatea le are la dispozitie.