Profeţiile ”babelor”

Pană in 9 martie ne alegem a babă ca să aflăm cum ne merge anul ăsta.
In aceste zile, sălăjenii pot afla cum le va merge tot anul, in funcţie de vremea de afară. „Baba mea, in fiecare an, e in 6 martie. Uneori e o zi insorită, alteori e innorat sau plouă. Oricum nu am urmărit atent fiecare an să văd dacă imi merge precum e vremea in «baba» mea. Am aflat acest obicei de la profesoara mea de limba romană, prin clasa a V-a, care ne-a explicat ce semnificaţii au primele zile din martie”, ne-a mărturisit Elena Pantea, o zălăuancă cu „obiceiuri”. Tradiţia populară spune că in primele nouă zile ale lunii martie, numite „Babele”, „Zilele Dochiei” sau „Vantoasele”, in funcţie de regiune, poţi afla cum iţi va merge in anul respectiv, in funcţie de cum e vremea din ziua aleasă. Dacă ziua se nimereşte a fi frumoasă şi insorită, atunci vom avea parte de noroc tot anul. Dacă ziua va fi ploioasă, inseamnă că nu trebuie să te aştepţi la un an foarte bun. Doar că acest obicei din popor nu este atestat documentar in judeţul nostru, ci a fost incetăţenit mai aproape de zilele noastre, de la romanii din alte regiuni. „In Sălaj nu avem Zilele Babelor, aşa cum nu avem nici Dragobetele. Cele două obiceiuri nu sunt specifice Sălajului şi nici zonei Transilvania”, a explicat dr. Camelia Burghele, cercetător ştiinţific in cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Meteorologul Baba Dochia
In unele cercetări, „zilele babelor” sunt primele 12 zile ale lunii martie. Ele prevestesc şi cum va fi vremea in cele 12 luni din an. Prima şi cea mai straşnică dintre babe este „Dochia”, care stă la cumpăna intre iarnă şi primăvară, pe 1 martie. Dacă ziua de Baba Dochia e frumoasă, atunci toată primăvara şi vara vor fi frumoase, iar următoarele două zile ne spun cum va fi vremea in toamna şi iarna acelui an. Ion Ghinoiu, in lucrarea „Sărbătorile şi obiceiurile la romani”, ne spune că Dochia este o zeitate feminină sezonieră, care moare şi renaşte anual. Zilele urcuşului, cu numărul de cojoace purtate in spate, formau ciclul de renovare rituală a timpului, iar moartea ei in ziua echinocţiului de primăvară (9 martie, in calendarul iulian) simboliza moartea anului vechi şi renaşterea anului nou.
Sălăjenii se ingrijesc de vii şi livezi
In calendarul obiceiurilor din luna martie, care marchează intampinarea primăverii, sălăjenii sărbătoresc Alexiile, pe 17 martie. „Alexiile marchează, in calendarul popular, momentul augural pentru culturile de orice tip, primul demers care se vrea, inainte de toate, unul profilactic (preventiv, n.r.) (…) livezile, viile sunt afumate – uneori cu carpele sau prosoapele in care s-a pus in ziua de Paşti vasul cu pască şi cu care s-au şters ouăle roşii, dar de cele mai multe ori cu vreascurile, uscăturile şi mizeriile care pică din vie, intr-un imbold de purificare rituală. In acelaşi context, uneori livezile şi viile erau inconjurate cu un lanţ de fier, pentru ca gangăniile să se indepărteze de locurile cultivate”, ne explică Camelia Burghele. Potrivit cercetătorului, aceeaşi procedură se repetă de Buna Vestire, pe 25 martie, cand intreaga gospodărie se afumă cu tămaie, iar pomii fructiferi se stropesc cu apă sfinţită.