decembrie 5, 2025

Problemele invățămantului la clasele mici, traduse in priorități de inspectorul Teodor Sărăcuț

imagine-articol0_42638

Reprezentanții Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Sălaj au publicat pe site-ul instituției 10 “direcții prioritare în învățământul primar pentru anul școlar 2014 – 2015”, necesare pentru a crea un program “logic și coerent”. Inspectorul școlar pentru învățământ primar, prof. dr. Teodor Sărăcuț-Comănescu, a identificat cele 10 priorități.
Prima se referă la faptul că dascălii trebuie să se folosească de toate materialele de care dispun, dar să și “confecționeze” materialele care le lipsesc, în așa fel încât elevii, mai ales la finalul claselor a II-a și a IV-a, să poată treacă cu bine de evaluări. Pentru aceasta, dascălii ar trebui să nu se bazeze exclusiv pe programa veche.
A doua prioritate se referă la “organizarea unor activități periodice cu caracter de consultare sau consiliere la care să participe grupuri mici de învățători și inspectori de specialitate”. Aceste activități sunt necesare în special pentru dascălii proaspăt veniți în învățământ, având în vedere că este al treilea an în care se folosește predarea integrată sau interdisciplinaritatea (se combină mai multe elemente din diverse materii pentru înțelegerea anumitor fenomene de către copii – n.r.).
Cea de-a treia prioritate se referă strict la planificarea și predarea integrată la clasa pregătitoare, clasa I și a II-a. Prin predarea de tip integrat bazat pe interdisciplinaritate se încearcă integrarea cunoștințelor din toate domeniile științei. Elevii învață materia “Matematică și explorarea mediului”, nu doar “Matematică”, la clasa I și clasa a II-a, de exemplu. Însă toate aceste cunoștințe din domeniul științelor, precum fizica, trebuie explicate pe înțelesul lor.
Una din cele mai importate priorități o reprezintă optimizarea circulației informației în școli. Mai ales la nivel rural, stop_coloana unde școlile mici sunt “rupte” și frustrate de minimum-ul de informație necesară. Școlile sau bibliotecile din mediul rural ar trebui să dispună de calculator cu conexiune la internet, pentru ca elevii și dascălii să aibă acces la informație și să poată folosi diferite softuri educaționale.
Lista continuă cu sporirea interesului pentru cultivarea exprimării orale astfel încât elevii să învețe să citească conștient, să înțeleagă ce citesc, iar la ore să ia cuvântul mai mult, dascălul devenind un moderator.
O altă acțiune prioritară pentru învățământul primar propusă de ISJ Sălaj este ca dascălii să-i instruiască pe copii cum să învețe, să-i învețe cum să gândească singuri și să-și motiveze singuri alegerile făcute. Pe scurt, să-i ajute pe copii să-și dezvolte o cultură a valorilor.
Se mai doreșe ca elevul să fie privit în primul rând ca un colaborator (un decident) și nu ca un executant.
Inspectorul Sărăcuț mai ține să sublinieze că după ciclul primar, din păcate, nu se dozează efortul elevului pentru fiecare materie, iar fiecare profesor în gimnaziu consideră materia lui “sfântă”, fără să ia în calcul posibilitatea că elevul poate nu e talentat la materia pe care o predă, ci la alta.
Potrivit raportului ISJ Sălaj privind Starea învățământului sălăjean pe anul școlar 2013 – 2014, în anul școlar trecut în învățământul primar au fost 11.071 de elevi înscriși, cărora le-au predat 650 de profesori.