Politia din Surduc si Primaria „produc” de ani buni amenzi pe banda rulanta pentru romii din comunitate. Desigur, acestia nu le platesc. Asa-i legea, asa merg lucrurile. Nu s-au putut lua masuri care sa schimbe starea de fapt, desi au fost si cazuri spectaculoase de agresivitate din partea romilor asupra satenilor si nu numai. In consecinta, lipsa de legislatie incurajeaza romii la un mod de trai benefic pentru ei si pagubos pentru comunitate. Si este mult prea putin spus in felul acesta.
Primarul comunei Surduc, Maria Onicas, ne explica acest mod de viata al romilor si ne spune ca acestia isi lasa animalele libere pe cultururile oamenilor sa se hraneasca si fura din gospodarii. „Este inadmisibil, nu avem ce sa le facem. Fura cat se poate, de la alimente, animale, pana la fier si aparate. Caii alearga liberi pe pasunile oamenilor, se hranesc de pe culturile oamenilor si pur si simplu nu avem ce sa le facem. De unde credeti ca au case si animale? Fura animalele de la satean, apoi tot la sateni pe culturi le lasa sa se hraneasca. Nu exista nici o lege pentru ei. Avem nevoie de legi pentru toata lumea. Daca romanul nu-si plateste o amenda sau o factura, dupa cateva luni este executat silit, dar romului ce sa-i iei? Nici caii nu-s ai lor”. Cam asa stau lucrurile dupa spusele Mariei Onicas. Iar primarul cunoaste bine problemele comunei.

Romii se apara cu „discriminarea” daca cineva incearca sa-i disciplineze
Anul trecut un grup de turisti straini pe biciclete s-a oprit in capatul comunei Surduc, inspre Garbou, sa faca poze. Au nimerit prost, intr-un loc in care au fost atacati cu pietre de copiii romilor din sat, care in ambuscada au incercat sa le fure bagajele. In urma incidentului, autoritatile s-au sesizat, dar turistii nu au depus plangere. Prin urmare, romii s-au ales doar cu cateva amenzi. Primarul Maria Onicas spune ca nu s-au luat alte masuri, care sa indrepte comportamentul romilor. Atat. Amenzi. Pe care romii, desigur, nu le-au platit. „Am asteptat atunci sa se sesizeze autoritatile, s-au sesizat, dar in privinta romilor nu s-a luat nici o masura mai aspra. Ne acuza de discriminare daca luam masuri impotriva lor, dar cand au nevoie de ceva de la Primarie, vin si isi cer drepturile”, ne-a spus primarita din Surduc.

Lacatus promite ca o sa stea de vorba cu romii ca si pana acum
Consilier al Biroului Judetean pentru Romi din cadrul Prefectu-rii Salaj, Alin Lacatus, ne-a declarat ieri ca in perioada urmatoare va incepe vizitele in comunele unde locuiesc comunitati de romi, pentru a discuta cu ei. Potrivit lui Alin Lacatus, va lua aceleasi masuri pe care le-a luat in fiecare an si de fiecare data cand au existat probleme cu comunitatile de romi. Se vor intocmi grupuri mixte de lucru care vor actiona pe raza comunelor. „Problema este ca primarii apeleaza la autoritati doar atunci cand se intampla ceva. Si nu exista nici o dovada ca romii sunt cei care se ocupa de furturile din comune. Avem grupuri mixte (n.r. – jandarmi si politisti) in Boghis, Nusfalau si Dersida, si functioneaza foarte bine. Este o masura eficienta care ajuta la ameliorarea situatiilor neplacute”, ne-a spus Alin Lacatus. Intelegem asadar ca Lacatus, pe de o parte nu crede fara dovezi, iar pe de alta parte se va ingriji sa faca ce a mai facut, constatam ca fara prea multa eficienta, adica sa discute cu romii. Bine, ca romanii tot discuta cu ei, si degeaba. Vorbiti domnule Lacatus, pe limba lor, sa inteleaga. Se vede insa treaba ca inteleg mai bine de bastonul jandarmilor, dupa cum se intelege din situatia „ameliorata” de la Boghis, Nusfalau si Dersida.

Ne punem nadejdea in banii de la UE sa scapam de scandaluri prin „incluziunea” scandalagiilor
Institutia Prefectului spune ca are in vedere imbunatatirea situatiei romilor din comunele salajene. Se va apela la proiecte pentru incluziunea romilor in comunitatile salajene. Potrivit subprefectului Lucian Baican, situatia de la Surduc este in atentia Institutiei Prefectului si a fost dezbatuta in cadrul grupului mixt de lucru pentru imbunatatirea situatiei romilor. „Concluzia comuna a reprezentantilor romilor, dar si a conducerii Institutiei Prefectului, este acea ca strategia nationala pentru incluziunea romilor trebuie sa se plieze pe exercitiul financiar 2014 – 2020, astfel incat prin fonduri europene sa se dezvolte proiecte sustenabile din punct de vedere material. In acest moment, Agentia Nationala pentru romi definitiveaza aceasta stategie, care va constitui baza pentru viitoarele proiecte in vederea cresterii gradului de incluziune a romilor”, ne-a precizat Lucian Baican. Referitor la aceste proiecte demarate de Agentia Nationala, Alin Lacatus ne-a spus ca vor ajuta „categoric” la „ameliorarea” furturilor si a activitatilor antisociale.

„Comunitatea biotica” si „antreprenorii romi” vor rezolva problema
Lucian Baican ne si exemplifica cum vom ajunge sa traim fericiti in comuniune cu romii. Ne spune subprefectul ca un exemplu in acest sens este Grupul de Initiativa „Antreprenorii Romi din Mirsid”. Potrivit subprefectului, in urma constituirii acestui grup, a fost depus spre finantare din fonduri nerambursabile proiectul „MCB-Mirsid – o comunitate biotica”, proiect prin care comunitatea de romi din comuna Mirsid va dezvolta o intreprindere sociala care va colecta plante medicinale, fructe de padure si ciuperci. „In urma comercializarii acestor produse, profitul obtinut va fi reinvestit in activitati de dezvoltare a comunitatii de romi din aceasta localitate. Proiectul se afla in prezent in a doua etapa de evaluare, obtinand cel mai mare punctaj din regiunea de Nord Vest, cu sanse reale de aprobare in etapa finala. Astfel de initiative pot deveni proiecte-pilot care sa contribuie la schimbarea mentalitatilor si imbunatatirea nivelului de trai a acestor comunitati”, spune Lucian Baican. O alta metoda de intregrare a romilor in comunitate este si parteneriatul cu Inspectoratul Scolar. Se efectueaza campanii in scoli pentru a preveni abandonul elevilor de etnie roma si a-i motiva pe acestia sa frecventeze cursurile pe perioada cat mai indelungata, a tinut sa mentioneze Baican.