Comunitatea de tigani din Mal se bucura de ulite asfaltate, apa la cismea, scoala noua. Ca unii membri mbai calca si in strachini, e o alta poveste. Uneori revoltatoare, alte ori cu iz de induiosare.
O amorteala generala
E trecut bine de orele 9,00 si soarele nu reuseste sa imprastie ceata dinspre izvoarele Vaii Banului. Mic, galben, zemos seamana mai degraba cu o lamaie spalacita. Daca as intinde mana spre deal, spre stanga, catre Magura Priei as putea sa zdrobesc in pumn lamaia. In dreapta, livezile de altadata, zdrentuite de nepasare dorm tacute sub obladuirea rasaritului. Nu e nici o miscare de o parte si de alta a drumului comunal, cu toate ca porumbul e rasarit si asteapta prima prasila. Drumul serpuieste ca o reptila, asfaltul sau sur-negricios n-are nici o groapa si fara scuturaturile auto-turismului ne cuprinde o amorteala generala, care de altfel domina intreg tinutul. Intram in satul Mal. Curtile, unele dintre ele din pacate bantuite de furia balariilor, fara urme de legume sau flori, alearga in goana masinii. Adesea zarim utilaje agricole, unele mancate de rugina, dovada ca din varii motive de multa vreme n-au mai avut contact cu ogorul. Satul n-a fost colectivizat. Nici macar intovarasirea n-a prins aici. Primarul de Sig, Florian Bonte, sustine ca in Mal sunt cele mai multe tractoare din judet, raportate la numarul gospodariilor.
700 de suflete de tigani
Scopul nostru este de a ajunge in Mal II, acolo unde in jur de 700 de tigani urmaresc cum soarele creste si descreste in fiecare zi de cand e lumea lume si pamantul pamant. O ulita, neteda ca-n palma de vreo doi kilometri este strajuita de casele brunetilor. Ba si pe dealurile din vecinatate, cate o cocioaba razleata destrama pustietatea. Lamaia spalacita s-a facut un pic mai mare, ca injectata cu silicon. Gradinarii si scolarii au plecat prin dimineata cetoasa spre lacasul de invatamant. Lacasul este nou si incapator pentru cei 102 copii care frecventeaza scoala primara. Educatoarele Florica Tarle si Violeta Borz au 35 de prescolari in cele doua grupe, grupa mare si pregatitoare „Toti copiii sunt de etnie roma, imi zice educatoarea Tarle, dar sunt curati si cuminti si interesati de program”. In alta sala, invatatorul Nicolae Sarca se straduieste sa-i introduca in taina slovelor pe cei 23 de copii din clasa a III-a A. Exista si clasa a III-a B. Si in mare parte reuseste. Cum soarele, iata s-a facut cat un pepene, copiii ies din clase – pauza fiind – si se zbenguiesc. Intr-o curte de langa scoala o femeie nici tanara, nici batrana se lipeste moale de peretele casei asteptand sa iasa si nepotii ei afara din clasa. Maria Cutitar are in grija patru nepoti, pentru ca mama lor e dusa la lucru in Spania. Mai lucreaza si ceva pamant in arenda in hotarul Sarbilor si vremea prasitului fiind nu stie ce va face cu nepotii. Printre altele ma intreaba despre ciuntirea pensiilor, despre taierea ajutorului social, despre scumpirea alimentelor si mai ales daca a gasit-o Diaconescu pe Elodia, ca ei i-a fost taiat cablul de la DIGI si n-a mai urmarit de la revelion programele la televizor. Asculta doar radioul.
Fara antena DIGI esti un nimenea
In Mal, a nu avea antena DIGI e un fenomen care te posteaza in coada ierarhiei locale. Mai bine iti tragi de la gura decat sa nu ai cablu tv. La abc-ul lui Marcel Gabor nu gasesti o licoare de-a lui Bachus. Nici macar bere. El e de confesiune religioasa care nu permite folosirea alcoolului. In schimb, te indruma la chioscul fratelui sau Mihai Parma, situat perete in perete cu cel al lui Marcel. Marcel dupa casatorie si-a luat numele sotiei Parma, care de fapt ar insemna perna. Altfel zis numele ar veni de la tiganii care aduna fulgi de pasari si ii comercializeaza. Alexandru Rezmives este delegatul satesc, adica reprezentantul tiganilor in Consiliul Local Sig. Numele de Rezmives ar veni de la muncitorul care se ocupa cu arama (aramar). Cel putin asa sustine Pintea Rezmives de 80 de ani, cel care a fost primul clopotar si fabricant de maturoaie al Malului. A facut zice el clopotei si zurgalai pentru vaci, pentru cai pentru impodobitul stelelor de Craciun. Chiar si carbunii pentru topitul metalelor si-i pregatea singur din lemn de prun si ceva mesteacan. Acum puterile l-au lasat „si nici vremurile nu mai sunt ca altadata” ofteaza batranul. Nora sa Crenguta s-a dus cu noaptea-n cap in padurea Tusei dupa hiribe si batranul e necajit ca inca n-a venit Crenguta si copiii sunt flamanzi. Soarele s-a pus pe hlizit.
30 de lei si trei mancaruri
Un grup de pirande ia ulita sub talpi, cu sapele in spate pentru a ajunge la tarlalele de porumb. Lucreaza cu ziua pentru 30 de lei si 3 mancaruri. Porumbel Cutitar isi pregateste caii si caruta pentru un drum cu maturoaie prin judet. Vecinul sau, Rozmarin Lingurar, isi pregateste si el caii si caruta, pentru un lung drum cu covoare in judetul Maramures. Le aduce de la Cisnadie si le vinde unde si cum poate. La chioscul din crucile drumului cateva femei se inghesuie sa cumpere ulei ieftin (4,20 lei/kg) si pe caiet, „ca e criza de ulei lesne la noi in sat”. Dincolo, peste sarpele de asfalt, vazduhul nu mai hohoteste buimac in ceata. Nici livezile ciuntirite nu mai dorm. Soarele a fost injectat cu alte cantitati de silicon. E un semn ca Dumnezeu nu s-a suparat pe oamenii acestor locuri. Miroase a iarba cruda, a ogor reavan si a… saracie.
Prin ungherele existentei miroase a saracie
Articole
Femeie în stare gravă în accidentul dintre Surduc și Var
Conducatoarea unui autoturism, o femeie de 66 de ani, din localitatea Surduc, în timp ce se deplasa pe DN1H, din directia Surduc spre Var, în împrejuri ce urmează a fi stabilite, a intrat în coliziune cu autoturismul care se deplasa pe sensul opus de mers, la volanul căruia se afla un bărbat de 54 de ani, din localitatea Lemniu, comuna Letca. În urma impactului, a rezultat ranirea a 4 persoane, una dintre acestea fiind transportată la spital,…
Mai mult...Crăciunul: o perspectivă nouă
”La început era Cuvântul, și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. Toate prin El s-au făcut, și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.” (Ioan 1, 1-3) Dragilor, a mai trecut un an, a mai venit un Crăciun…. iar noi ne aflăm la câteva clipe distanță de Nașterea Mântuitorului, eveniment istoric fundamental care a despărțit timpul în două și care ne invită, și-n acest an, să-i fim contemporani. Cum ne găsește acest…
Mai mult...