Am un sentiment ca la ora actuala statul sta undeva deasupra, iar cetatenii lui ratacesc prin desertul dezordinii. Ruptura aceasta este vizibila mai ales in spatiul public. Se mai constata si cand are loc cate un eveniment sonor, cum a fost accidentul aviatic, cand structurile statului s-au impotmolit. Cetatenii au devenit repede inspiratI si au tinut o vreme locul autoritatilor. Cand cetateanul intarzie sa-si plateasca birurile este repede penalizat. Cand statul greseste, nu prea da socoteala. Una din hibe este ca statul este extrem de politizat. Sub flamura partidului se poate intampla orice. Chiar haosul se justifica. Statul este o sursa sigura si urgenta de imbogatire. Banul public este mana cereasca pentru cei cu mirosul fin. Administratiile, destul de stufoase, nu au simtul politetii cu cetatenii. Asadar, statul devine arogant. Se acopera cu o sumedenie de hartii. De un sfert de secol stop_coloana tara a pasit pe alt drum. Au aparut noi lozinci care ascund esenta. Modernizarea statului roman a incremenit in proiect. Romania nu arata cum trebuie pentru ca institutiile statului sunt destul de subrede. Statul este teribil de ocrotitor pentru unii. De aici si vorba pe care o au-zim des: este mai bine sa lucrezi la stat decat la privat. Nu de putine ori statul se uita chioras la privat. Ce-i mai trist, ca nici nu stim cum trebuie sa fie bine. Tavalugul statului a strivit cararile spre normal. Le-a strivit rau de tot.