Consiliul Județean Sălaj a luat ființă în anul 1925 și a funcționat multă vreme în clădirea care găzduiește astăzi Primăria Zalău. Prin reforma administrativă din anul 1925, județului Sălaj i s-au mai adăugat încă două plase, Carei și Valea lui Mihai. Județul Sălaj a devenit astfel județ de graniță și avea o populație toatală de 320.000 de locuitori. Tot în reforma administrativă se prevedea organizarea de alegeri comunale și județene. Lua ființă astfel primul Consiliu Județean al Sălajului. El urma să fie compus din membri aleși de către electoratul sălăjean. Conform noii legi, publicate în Gazeta oficială a județului Sălaj, numărul 29 din 1 octombrie 1926, numărul consilierilor județeni era stabilit în funcție de mărimea județelor. La o populație de 200.000 de locuitori se alegeau 30 de conslieri. Pentru județul Sălaj, pe lângă cei 30 de consilieri s-au ales și un număr de 10 membri supleanți, care să ocupe posturile care ar fi devenit vacante pe parcursul mandatului de 4 ani. 

Ședința de constituire a primului Consiliu Județean Sălaj a avut loc pe data de 10 august 1926, în clădirea Prefecturii de atunci, actuala Primărie. Ședința a început la orele 10.00 și a fost deschisă prin cuvântarea prefectului județului Sălaj, Nicodim Cristea, în calitae de reprezenant al Guvernului. La prima ședință, din cei 40 de aleși au lipsit, din motive personale, cum arată ziarul de la acea vreme, 7 persoane. Președinte al Consiliului Județean Sălaj a fost ales, prin vot secret, președintele Partidului stop_coloana Național Român, Gheorghe Pop de Oarța, iar ca vicepreședinți au fost aleși Mihai Pop și Colomon Beldy – reprezentant al minorității maghiare -, iar ca secretari au fost aleși Ioan Costea și Ludovic Vaida. A mai fost aleasă prin vot secret și Comisia Administrativă, Financiară și de Control, Comisia de Lucrări Publice, Comisia Economică, Comisia Cultelor și Învățământului și Comisia Sanitară și de Asistență Socială. Tot în cadrul ședinței s-a discutat ca membrii delegației permanente să primească un salariu fix de 6.000 de lei, iar supleanții lor să primească pentru fiecare ședință la care participă o diurnă de 300 de lei. De asemenea, s-a hotărât ca pentru fiecare zi muncită în comisie, membrii acesteia să primească diurnă 500 de lei plus cheltuielile de transport. Ca o curiozitate, pentru că banii aveau o cu totul altă valoare, salariul din 1925 al președintelui Consiliului Județean Sălaj era mai mic decât cel pe care îl are acum Tiberiu Marc. Dacă Gheorghe Pop de Oarța avea o indemnizație de 6.000 de lei, Tiberiu Marc câștigă anual de la Consiliu Județean 87.924 de lei, adică 7.327 de lei lunar. În 1925, județul era de două ori mai mare decât în prezent.

Post Views: 61