Sunt in toi scandalul si marile ingrijorari in legatura cu banii care ajung la primarii din bugetul de stat, proaspat adoptat in Parlament. Pentru primari nu e deloc clar pe ce bani se pot baza pentru cheltuielile sociale si pentru investitii. Ingrijorarea e mai mare în localitatile mici, unde exista temeri ca banii abia daca vor ajunge pentru salarii. 

rn

Proportiile stabilite in legea bugetului pentru primarii nu inseamna nimic pana nu se fac calcule concrete, iar primarii se tem ca sumele cu care se vor alege nu vor fi acoperitoare pentru nevoile locale si ca nu vor fi deloc bani pentru investitii, in afara de banii europeni, asta in cazul primariilor care au proiecte pe fonduri de la Uniunea Europeana. Dar si proiectele europene au o parte care trebuie cofinantata. Chiar daca aceasta cofinantare e mica, primarii nu vor avea nici acesti bani. Vor recurge la credite, asa ca autoritatile locale se vor indatora pe multi ani ca sa poata asigura macar lucrarile pe bani europeni.
La împartirea banilor catre primarii, Guvernul a luat în calcul executia bugetara pe anul trecut, dar primarii spun ca vor cheltui mai mult, obligati chiar de legile date de la Bucuresti. E limpede ca ce le revine ete insuficient. Lucru pe care il recunoaste implicit si ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, prin promisiunea ca le va asigura bani pentru cheltuielile sociale, pe care le-a transferat in intregime primariilor (protectia copilului, indemnizatiile pentru persoane cu handicap, salarii pentru personalul neclerical din biserici). Felul in care procedeaza guvernul e bine rezumat de primarul din Arad, Gheorghe Falca. Acesta spune ca e ca si cum, într-o familie cu mai multi oameni care muncesc, cineva zice "Dati-mi mie banii si va dau eu, din când în când, atunci când aveti nevoie!".

rn

Ionel Ciunt spune ca pentru Zalau era in regula,
daca nu venea si cheltuiala cu asistenta sociala

rn

Primarul Zalaului, Ionel Ciunt, spune ca orasul ramane cu valoare din ipozitul pe venit la nivelul de anul trecut, dar cheltuielile cu asistenta sociala sunt impovaratoare.
In discutiile cu Ministerul Finantelor, Ciunt a ridicat o problema, identificata de primar si reunoscuta de reprezentantii guvernului ca un defect – bursele sunt acordate elevilor de administratia orasului in care invata copiii, indiferent de unde provin acestia.
"Daca cifrele raman asa cum le stim astazi, Zalaul ramane cel putin la nivelul anului trecut cu valoarea din impozitul pe venit. Putea fi si mai bine. As fi fost foarte multumit daca primeam 60 la suta din impozitul pe venit fara sa avem cheltuiala cu asistenta sociala.
Personal, am ridicat problema burselor pentru elevi si am solicitat sa fie suportate din bugetul Ministerului Educatiei. Si mi-am justificat aceasta propunere prin faptul ca la scolile din municipiul Zalau vin elevi de pe raza intregului judet. Discutia cu Ministerul Finantelor a fost ca ori UAT-urile din care provin respectivii elevi vor plati aceste burse, ori sumele vor fi asigurate din bugetul Ministerului Educatiei. Primaria Municipiului Zalau acorda oricum transport gratuit pentru toti elevii, suporta cheltuielile cu infrastructura scolara din municipiu, cazare la iunternate. In bursele acordate elevilor sunt cuprinse bursa sociala – 60 lei pe luna de elev; bursa de studiu – 60 lei pe luna de elev; bursa de performanta – 225 leipe luna de elev; bursa de merit – 150 lei pe luna de elev", ne-a declarat Ionel Ciunt.

rn

Primarul spune ca bugetul
Zalaului pe 2019 va fi centrat
pe dezvoltarea orasului

rn

"Bugetul pe anul 2019 va fi, fara indoiala, centrat pe dezvoltarea municipiului, intelegand prin aceasta infrastructura rutiera, infrastructura scolara, spatii verzi, iluminat public si alte proiecte importante care sa creasca calitatea vietii in Zalau. Vom solicita si Consiliului Judetean Salaj sprijin pentru cofinantarea unor proiecte pe fonduri europene", ne-a declarat primarul Zalaului, Ionel Ciunt.

rn

Deputatul Seres Denes spune ca UDMR a obtinut o afacere buna si pentru Salaj pe bugetul de stat

rn

Deputatul UDMR Seres Denes spune ca o reusita a UDMR a fost redistribuirea in mod egal catre toate judetele a unei cote din impozitul pe venit pe tara. Fapt care, evident, este o afacere pentru un judet mic cum este Salajul, dar si pentru altele din aceasta categorie, care au populatie de etnie maghiara in proportii mari.

rn

"Ideea noastra a fost ca sa orientam mai multi bani catre autoritatile locale. Propunerea UDMR care a si trecut a fost ca 7,5 la suta din impozitul pe venit pe tara sa fie repartizati in mod egal la toate cele 41 de judete. Judetul Salaj are foarte mult de castigat din acest punct de vedere.
S-a decis ca 60 la suta din impozitul pe venit ramane la nivel local, 17,5 la suta merge la reechilibrarea bugetelor locale prin AJFP Salaj si Consiliul Judetean Salaj, iar 15 la suta ramane la dezvoltarea judetului Salaj", spune deputatul salajean, presedintele UDMR Salaj.

Post Views: 56