Edilii sunt resemnati insa cu ideea reducerilor de salarii cu 25 la suta.
Pana la data la care va intra in vigoare legea prin care autoritatile locale vor pune in practica masurile de restrangeri bugetare, primarii mai pot dormi linistiti. Cei mai multi s-au obisnuit cu ideea ca salariile vor fi reduse cu 25 la suta. Dar pe langa aceasta masura, in multe unitati administrativ teritoriale, foarte probabil, se vor face si concedieri. Edilii salajeni inca nici nu vor sa se gandeasca la acest aspect, in primul rand, pentru ca legea nu a fost aprobata, iar mai apoi, pentru ca, spun ei, „in primarii se lucreaza cu personal la limita minima”. Edilii ne-au spus ca nu au decis inca de ce factori vor tine cont daca totusi se vor face disponibilizari. Performantele angajatului, vechimea in munca, sanctiunile primite inca nu sunt puse in balanta, pentru ca reprezentantii autoritatilor locale nu au mai fost pusi intr-o astfel de ipostaza „urata, de a da afara oameni nevinovati, care nici ei nu stau pe roze”.
PRIMARIILE MIZEAZA PE POSTURILE LIBERE
„Nici unul din cei 15 salariati ai Primariei Ileanda nu a fost angajat sa fie dat afara”, spune primarul Petru Satmari, care sustine ca „de orice criterii ai tine cont, tot incorect s-ar proceda. Daca vom restrange personalul, implicit si rezultatele muncii noastre vor fi pe masura”. In Cuzaplac, asa cum am aflat de la viceprimarul Ionel Tirle, lucrurile ar putea fi „simplificate daca s-ar tine cont de cei care vor iesi in pensie, intre care sunt si eu, sau de concedierea celor foarte tineri, ultimii angajati. Dar speram sa nu se ajunga acolo, pentru ca nu ne este indiferenta soarta celor 13 angajati, care au avut performante in activitatea lor”. Se pare ca linistea salariatilor din Primaria Cristolt, asa cum crede primarul Ioan Cheseli, este asigurata. „Din fericire nu e cazul sa facem reduceri de personal, pentru ca suntem 10 salariati, fata de 12 cat s-a prevazut in organigrama. Si acum inca mai avem un post vacant. Din 1996, de cand sunt primar, la noi in comuna administratia locala a functionat ca pe timp de criza. Fiind saraci, in toti anii am redus la maxim cheltuielile la iluminatul public, sau unele activitati sau lucrari, dar in paralel ne-am preocupat de colectarea taxelor si impozitelor la zi, care sunt colectate 100 la suta”. Cel mai optimist este primarul de Hereclean, Dobrai Francisc, care a apreciat ca „stam bine. Potrivit organigramei, care ne permite sa avem 16 salariati, am mai avea nevoie de specialisti: la starea civila, in asistenta sociala si pentru achizitii publice. Deocamdata, nici nu ma gandesc sa facem reduceri, pentru ca, recent, prin plecarea in pensie a 5 salariati, s-a diminuat personalul din primarie. Cred ca va fi suficient ca ne vor fi ciuntate cu 25 la suta salariile”.
Primarii au alternative la masurile lui Basescu
Primarii sunt nemultumiti de situatia in care se vad pusi acum, de a reduce personalul si salariile, care, in medie, si asa sunt sub 1.000 de lei. Daca ar tine cont cineva de parerile lor, sau daca ar fi fost in locul guvernantilor nu ar fi procedat asa. Bunaoara, viceprimarul de Cuzaplac este de parere ca „nu trebuia sa luam bani de la saraci, de la pensionari si de la bugetari, ci de la parlamentari si de la cei care nu-si platesc impozitele si invart bani multi. Mai apoi, banul statului trebuia cheltuit cu mare chibzuiala, si nu risipit ca la Rachitele, pe sala de sport care nu se justifica, neavand satul atatia copii”. Transant a fost si primarul de Cristolt, care acuza Guvernul „de lipsa de luciditate”. Daca era in locul celor care acum ne conduc, Ioan Cheseli nu ar „fi permis ca la bugetari sa fie salarii mai mari de 1.000 euro si nici pensii sub 400 de euro, dar nici nu ar fi ingaduit ca „militarii si militienii sa se lafaie si in timpul pensiei pe banii poporului”. „Apoi as institui o masura stalinista prin care toate conturile bugetarilor care depasesc 100.000 euro (fara proprietati) sa fie confiscate si virate la bugetul statului. Nu in cele din urma, prim-edilul de Cristolt si-a reiterat oprobiul fata de banii aruncati pentru tot felul de ajutoare, subventii si alocatii sociale. Domnia sa a mai sugerat ca „banii de la FMI sa se aloce pe lucrari de infrastructura, pentru ca investitiile raman, si, in acelasi timp, mii de oameni isi gasesc de lucru”.