ACoR vede o totală lipsă de interes incă din 2005, cand vine vorba de nevoile comunelor comparativ cu cele ale oraşelor.
Asociaţia Comunelor din Romania s-a intrunit la sfarşitul săptămanii trecute intre 26 şi 28 mai la Zalău, pentru evidenţierea problemelor stringente cu care se confruntă edilii din rural şi găsirea de soluţii pe termen lung in ceea ce priveşte lipsa de personal, alocarea defectoasă a fondurilor şi pentru susţinerea dezvoltării durabile a spaţiului rural, care ocupă 86,5 la sută din suprafaţa Romaniei.
N-are cine să facă treabă
Preşedintele ACoR, Emil Drăghici, ne-a spus că este cel mai nemulţumit de faptul că legislaţia din anii 90 şi pană in prezent tratează diferit comunele de oraşe. Mai precis intr-un oraş de 2000 de locuitori sunt mai mulţi angajaţi in adminstraţie şi cu totul alte resurse financiare, faţă de o comună de aceeaşi mărime. Impunerea fondurilor de salarii care nu corespunde cu numărul de angajaţi cat şi alocarea defectoasă a resurselor financiare pentru comune conturează şi mai bine această problemă. Numărul insuficient al personalului din primăriile comunale se datorează şi blocării posturilor, pentru deblocarea lor fiind necesar un proces anevoios, existand posibilitatea ca la sfarşit să se primească un răspuns negativ. Absorbţia fondurilor europene nu depăşeşte 10 la sută din totalul alocat fiindcă personalul insuficient din primăriile din comune necesită un timp indelungat pentru realizarea de proiecte viabile finanţate de UE. Din perspectiva preşedintelui ACoR, primarii de comune sunt „mulţi şi mult prea ingăduitori”, ţinand cont că o comună cu 1501-3000 de locuitori are dreptul la 19 angajaţi in administraţia locală, pe cand un oraş de aceeaşi mărime numărul creşte la 30.
Modelul polonez
Răspunsul la o parte din aceste probleme a fost găsit de o delegaţie ACoR din care a făcut parte şi Sandu Bercean, vicepreşedintele ACoR şi primarul comunei Meseşenii de Jos, in cadrul unei vizite in Polonia. ACoR consideră că organizarea administrativă a Poloniei in voievodate, raioane şi comune ar fi un bun model pentru Romania, doar luand in calcul gradul de absorbţie al fondurilor europene de 100 la sută in perioada 2004-2006. ACoR vede in descentralizarea prin reorganizarea la nivel regional cea mai bună soluţie.
Aleşii sălăjeni evită subiectul
Emil Drăghici a ţinut să le mulţumească senatorilor şi deputaţilor sălăjeni pentru prezenţa lor in cadrul evenimentului, dar consideră că aceştia nu inţeleg destul de bine aceste probleme şi mai precis nevoile primarilor de comune. Fiind rugaţi să işi facă cunoscut un punct de vedere cu privire la aceste probleme, cei mai mulţi dintre ei au deviat la alte subiecte. Lucian Bode a schimbat rapid subiectul, trecand la faptul că vrea modificarea Legii 67, pentru ca primarii să fie aleşi dintr-un singur tur de scrutin. S-a corectat mai apoi spunand că la oraş nu sunt fondurile prea mari, doar că la sat sunt prea mici. „Autonomia locală trebuie realizată” a spus Iuliu Nosa, fără să motiveze insă cum ii va ajuta acest lucru pe edilii din mediul rural. Idea deputatului Nosa a fost completată de Fekete Andras, care a spus că realizarea autonomiei locale ar ajuta, insă ar trebui luate in calcul şi alţi factori pe langă numărul de locuitori şi serviciile prestate, cand vine vorba de distribuirea fondurilor şi a numărului de angajaţi din administraţie.