Redacția
Abia cand administratia se lauda ca apa a devenit mai buna aflam ce apa rea am baut in trecut. Si vom afla cat de rea este apa pe care o bem acum doar cand se va imbunatati
rn
Primaria Zalau sustine in raportul privind starea Zalaului in anul 2017 ca apa de la robinet a devenit mai buna decat in 2016, prin faptul ca s-a corelat functionarea sistemului de clorinare de la sursa cu nivelul dozarilor din statiile de clorinare.
Primaria precizeaza ca, la plecare din Statia Varsolt, apa potabila are o concentratie de clor de 0,8 – 1,2 mg/l si Statiile de clorinare din Zalau sunt reglate în asa fel încât, la utilizatori, concentratia de clor sa nu depaseasca 0,5 mg/l.
Totodata, Primaria mai spune ca s-a redus si concentratia de clor rezidual la apa potabila produsa în Statia Vârsolt, datorita reducerii, pe flux, a încarcaturii organice.
Primaria constata ca, in anul 2017, comparând valorile multianuale privind caracteristicile fizico-chimice si bacteoriologice ale apei potabile, se observa ca a scazut valoarea la indicatorul "oxidabilitate", în urma punerii în functiune a filtrelor cu carbune activ, iar acest fapt a condus si la îmbunatairea proprietatilor organoleptice, prin eliminarea gustului si mirosului neplacut.
E putin greu de inteles cum apa de la robinet poate fi mai buna de baut decat altadata, pentru ca apa furnizata zalauanilor trebuie sa fie pemanent potabila, adjectiv care nu suporta grade de comparatie. Daca e mai buna acum, inseamna ca a fost mai rea in trecut. Mai rea, dar tot potabila. Din expunerea din raport intelegem ca in trecut in apa era mai mult clor rezidual, avea incarcatura organica mai mare si avea caracteristici fizico-chimice si bacteoriologice mai putin bune decat in 2017. Din pacate ajungem la paradoxul logic si, implicit, lingvistic ca era mai putin potabila. Iar apa potabila sigur nu te imbolnaveste, dar cea mai putin potabila sigur iti sapa sanatatea. Altfel spus, nu te omoara pe loc, ci in timp.
An de an, directorul Directiei de Sanatate Publica, Ligia Marincas, afirma ca zalauanii pot sa consume linistiti apa de la retea, de la robinetul din casa, pentru ca este potabila. "Din punct de vedere al proprietatilor pe care noi le analizam prin parametri, apa de la retea corespunde Legii 458", spune regulat Ligia Marincas, asigurandu-ne ca apa nu incalca legea.
rn
Zalauanii prefera insa in continuare
amoniul din apa de la fantanile arteziene
rn
Dar e atat de buna apa de la robinet, incat zalauanii fac vesnic coada la fantanile arteziene din oras cu bidoanele dupa ei, desi se stie de ani buni ca apa din fântânile arteziene din Zalau nu e potabila, pentru ca toate depasesc limita admisa a concentratiei de amoniu. Cozile de la fântâni demonstreaza insa ca zalauanilor nu le pasa de amoniu si il prefera apei bune de baut, dar respingatoare, de la robinet. Potrivit legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, limita maxima de amoniu admisa în apa pentru a putea fi considerata potabila este de 0,5 miligram pe litru. La Zalau, însa, valorile amoniului din apa ce curge la fântâni ajung pâna la de 21 de ori mai mari decât maximul permis de lege. O cantitate de amoniu de aproximativ zece ori mai mare decât prevede legea, adica pâna în 5 miligrame pe litru, avem la fântânile arteziene de la Astralis, de pe strada 22 Decembrie 1989 (Ciresica), de pe strada D. Gherea, de pe strada 22 Decembrie 1989 si de pe strada 22 Decembrie 1989 (Tip – Top). Cinci dintre cele noua fântâni arteziene din municipiu depasesc valori de 5 grame de amoniu pe litru. Sunt cele din Piata Iuliu Maniu, strada Corneliu Coposu, fântâna de pe platoul din fata Prefecturii, cea de pe Sarmas si fântâna situata în zona statiei de epurare, spre Hereclean.
Ioana Deac
