Perioada de dupa 2008 se caracterizeaza prin pierderea locurilor de munca

Primaria Zalau a publicat saptamâna trecuta Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana 2016 – 2023, document în care sunt analizați indicatorii economici și sociali din oraș, dar și ce masuri pot fi luate pentru a se îmbunatați calitatea vieții zalauanilor. 

Documentul este presarat cu date din care ar trebui sa reiasa un progres. Despre agricultura, de exemplu, aflam ca numarul angajatților a crescut și cu 60 la suta. Creșterea numarului de salariați nu este însa resimțita în economie. Asta pentru ca acel 60 la suta din agricultura înseamna o creștere a numarului de angajați de la 200 de angajați câți erau în 2010 la 350 câți sunt acum. Practic, statistica subliniaza creșteri prezentate în așa fel încât sa para mari realizari, însa realitatea arata ca e vorba de creșteri nesemnificative pentru economia orașului.

Tenaris, Michelin și Universal duc în spate economia Zalaului

Analiza evoluției sectorului privat local a fost realizata pentru perioada 2010 – 2014 (2014 este anul cu ultimele date disponibile), pe baza datelor de la registrul Comerțului și a unor estimari proprii care au fost realizate cu privire la cifrele de afaceri și profiturile firmelor Tenaris, Michelin si Hanes, care raporteaza datele financiare global, la nivel de grup (în Zalau funcționând puncte de lucru).
Primaria Zalau arata în document ca firmele Tenaris Silcotub și Michelin sunt cele care duc în spate economia Zalaului. Firma Tenaris avea în 2015 o cifra de afaceri de 2.045.554.557 lei și un profit net de 278.830.803 lei. Evoluția numarului de salariați ai companiei denota o creștere în toata perioada 2009 – 2015; la momentul actual creșterea fiind de 18 la suta fața de anul 2008 la nivel de grup și 13 la suta la nivelul unitații din Zalau, în condițiile în care firma aproape ca și-a triplat cifra de afaceri în perioada 2009 – 2015.
Grupul Michelin deține în Zalau doua unitați de producție. Fabrica de anvelope produce diverse tipuri de anvelope: anvelope de camion, radiale cu camera de aer și tubeless sub marcile asociate Taurus, Kormoran, Riken, anvelope industriale marca Michelin, anvelope pentru metrou, anvelope destinate echiparii stivuitoarelor, mașinilor și utilajelor care lucreaza în minele subterane. A doua unitate Michelin din Zalau produce cord metalic pentru fabricile din cadrul grupului. Cifra de afaceri a Michelin Zalau este de 2.095.523.404 lei. În cazul Grupului Michelin, datele arata o scadere a numarului de angajați în perioada 2008 – 2014, de mica amploare dupa anul 2009, în condițiile unei creșteri a cifrei de afaceri cu aproximativ 86 la suta în 2014 fața de cel mai slab an al companiei, 2009. În anul 2015, firma a avut un numar de 1.383 angajați, din care 1.084 la nivelul unitații producatoare de anvelope.
Primaria Zalau mai spune ca alaturi de cele doua companii mari multinaționale, pe plan local, în industria prelucratoare mai
activeaza înca doi actori locali importanți ca numar de angajați și cifra de afaceri. Unul este Grupul Universal (Uniconf și Hanes, fosta Rosko – companii locale specializate în fabricarea articolelor de îmbracaminte (lenjerie, sport etc.). Iar celalalt este Rominserv Valves IAIFO (specializata în proiectarea, fabricarea și comercializarea unei largi game tipo-dimensionale de armaturi industriale cu diverse utilizari.

Locurile de munca sunt în scadere; la fel și numarul de firme din Zalau

Strategia de dezvoltare a municipiului acorda în analiza
preliminara o importanța aparte sectorului IMM (Întreprinderi mici și mijlocii); unul din obiectivele specifice fiind cel de încurajare a agenților economici care activeaza în acest sector.
Datele Primariei Zalau arata ca numarul mediu de salariați din IMM-uri este în scadere, deși numarul de firme din Zalau este în creștere. Daca în 2008 în IMM-urile din Zalau munceau 13.600 de zalauani, în 2014 își mai gasesc un loc de munca doar 11.025 de zalauani, cu 2.500 mai puțini. “Numarul mediu de salariați este în continua scadere fața de anul 2008, cu un procent de 20 la suta, în condițiile în care numarul de agenți economici activi a ramas relativ același”, spune Primaria Zalau. Relativ același înseamna ca din 2008 și pâna în prezent a scazut și numarul de agenți economici mijloci de la 45 de agenți mijloci în 2008 la 35 în 2014, dar a scazut și numarul agenților economici mici, de la 249 în 2008 la 201 în 2014.

Transporturile, comerțul și agricultura sunt în derapaj economic

Sectorul Transport și depozitare a cunoscut în perioada 2008 – 2014 deprecieri ale valorilor referitoare la cifra de afaceri și la numarul de salariați. stop_coloana
Daca în 2008 în transporturi munceau 1.157 de zalauani, în 2009 cifra a scazut pâna la 884, iar în 2012 a crescut la 913 angajați. În 2014 cifra a scazut din nou la 898 de salariați.
Ca profit, domeniul de transporturi în Zalau avea în 2008 o cifra de 6.125.571 lei, cifra care a scazut în 2009 pâna la 2.407.909 lei. Abia din 2013 cifra a revenit la o valoare aproape egala cu cea din 2008, iar în 2014 cifra a ajuns la 7.880.653 lei profit în transporturi. Cifra de afaceri este însa în scadere. Daca în 2008 cifra de afaceri a transportatorilor din Zalau ajungea la 233.301.279 de lei, în 2014 cifra de afaceri era de doar 156.329.834 de lei.
În comerțul zalauan, daca numarul de angajați a fost în scadere, valorile cifrei de afaceri au cunoscut o evoluție fluctuanta
cu valori nominale peste perioada de dinaintea crizei în anii 2011, 2012 și 2014. În termeni reali, însa, cifra de afaceri este cu 20 la suta mai mica. În comerț, în anul 2008 aveau un loc de munca 4.150 de zalauani, în timp ce în 2014 numarul a ajuns la 3.306 angajați, în contextul în care în perioada 2008 – 2014 în Zalau s-au deschis supermarketurile Profi, Penny și Lidl.
În agricultura, Primaria Zalau se lauda ca a crescut numarul de angajați cu 63 la suta. Însa acest 63 la suta nu reprezinta mai nimic. Asta pentru ca și în 2008 și în 2014 agricultura Zalaului era “pe butuci”. În 2008, în agricultura aveau un loc de munca 281 de zalauani, în timp ce în 2014 își gasesc un loc de munca în agricultura 459 de angajați. Ca profit, în 2008 agricultura înregistra cifra de 2.559.147 de lei, iar în 2014 se înregistra cifra de 3.179.168 de lei. Ca cifra de afaceri în termeni reali, agricultura avea în 2008 cifra de 97.156.961 lei, iar în 2014 avea cifra de 97.540.267 lei.

Construcțiile sunt mai profitabile
cu mult mai puțini angajați

Singurul sector economic care da semne de revigorare este cel al construcțiilor. Sectorul construcțiilor cunoaște o evoluție pozitiva în cifra de afaceri – creștere cu aproape 40 la suta în termeni nominali și cu 6 la suta în termeni reali – și mai ales în cazul profitabilitații. Profiturile firmelor din acest sector au crescut cu 80 la suta în termeni nominali. Cu toate acestea, și în domeniul construcțiilor numarul de salariați este în scadere, de la 1.953 în 2008 la 1.484 în 2014.

Hotelurile și restaurantele din Zalau merg pe minus

Nici turismul nu mai e ce a fost. În 2008, hotelurile și restaurantele din Zalau aveau un numar de 722 de salariați, numar care a scazut pâna în 2014 la 588 de salariați.
Ca cifra de afaceri, hotelurile și restaurantele avea în 2008 în total cifra de afaceri de 46.804.094 lei. În 2009 cifra de afaceri era de 34.555.809 lei, iar în 2014 a ajuns la doar la 38.833.056 lei, cu opt milioane mai mica decât în 2008.
Profiturile hotelurilor și a restaurantelor din Zalau fluctueaza de la an la an. Daca în 2008 profiturile erau de 986.749 de lei, în 2009 s-a ajuns la 502.083 de lei, iar în 2011 s-a ajuns la 1.190.102 lei. Un an mai târziu, în 2013, profiturile erau de doar 545.898 de lei, iar în 2014 au crescut iar la 1.644.966 lei.

Economia Zalaului se bazeaza pe întreprinderi, în detrimentul serviciilor

Primaria Zalau spune ca economia locala este una bazata, în mare masura, pe industria prelucratoare, care, cu aproape 40 la suta
din angajații mediului privat local, genereaza peste 60 la suta din cifra de afaceri și peste 70 la suta din profiturile firmelor locale.
Al doilea sector ca importanța este cel comercial, care absoarbe peste 22 la suta din angajații sectorului privat (14 la suta din total), generând 20 la suta din cifra de afaceri și 9 la suta din profiturile firmelor zalauane.
Pe lânga cele doua sectoare se remarca sectoarele construcțiilor, transportului și depozitarii, hoteluri și restaurante și cel agricol. Daca sectorul construcțiilor angajeaza 10 la suta din forța de munca din mediul privat și are 4 la suta din totalul cifrei de afaceri locale, transporturile și depozitarea angajeaza 6 la suta din forța
de munca a firmelor locale, generând 3 la suta din cifra de afaceri totala.
Structura economiei locale arata o concentrare importanta a activitaților industriale, în timp ce activitațile aferente sectoarelor serviciilor sunt mai degraba servicii-suport pentru nevoile municipiului și a localitaților din jurul acestuia.

Post Views: 79