Premierul tehnocrat Dacian Ciolos trage linie si socoteste, dupa mandatul sau de un an

La finalul mandatului sau de un an, premierul Dacian Ciolos a tras linie si a facut public bilantul Executivului pe care-l conduce. Prim ministrul a punctat realizarile, dar si nerealizarile, alaturi de mesajul ca este necesar ca masurile demarate în această perioadă să fie continuate de următorul guvern. Bilantul Cabinetului Ciolos are 26 de pagini. 

“Ne-am asumat o guvernare responsabila; am pus accentul pe grija fata de resursele publice, am decuplat clientela politica de la banul public si am inceput depolitizarea companiilor de stat. Am promovat transparenta si deschiderea statului fata de cetateni, ca p‘rghii de combatere a coruptiei, am redus birocratia si am pus bazele unor proiecte de modernizare si digitalizare a serviciilor publice. Este imperativ ca aceste masuri sa continue”, spune Dacian Ciolos.
Guvernarea Ciolos a ’nsemnat cresteri salariale pentru unele categorii de angajati, reducerea birocratiei si mai multa transparenta in institutiile statului, un Cabinet asupra caruia nu au planat suspiciuni de coruptie desi mai multi ministri au fost contestati. La capitolul nerealizari, Dacian Ciolos aminteste faptul ca nu a reusit sa reformeze administratia publica sau sa adune toti banii pentru a cumpara “Cumintenia Pamantului”.

Realizarile Cabinetului Ciolos

Cabinetul Ciolos a adus venituri mai mari pentru mai multe categorii de angajati, in incercarea Guvernului de a elimina discrepantele salariale.
Lefurile din educatie au crescut in medie cu 10 procente, iar cele din sanatate cu 15 la suta. In plus, au fost majorate cu 90 la suta sporurile pentru gărzile medicilor.
Punctul de pensie a crescut si el, atât pentru 2016, cat si pentru 2017. Potrivit Ministrului Muncii din cabinetul Ciolos, Dragos Paslaru, in 2017 valoarea punctului de pensie se majoreză cu 5,25 la suta si va fi de 917,5 lei in loc de 871,7 lei.
Guvernul Ciolos se lauda cu scaderea ratei somajului până la 4,77 la suta (cu o suta de mii de someri mai putin), cel mai redus nivel după criza economică) si cu cresterea numarului de salariati din economie cu 3,4 procente (154.000 de locuri de muncă suplimentare).
In domeniul fiscalitatii, TVA a fost redus la 9 la suta pentru materia primă necesară lucrărilor agricole, iar în sectorul de cercetare a fost eliminat impozitul pe venit.
Transparenţa în instituţiile publice este una dintre principalele realizări ale Cabinetului Cioloş. Toate instituţiile şi companiile statului au fost obligate să publice cheltuielile, veniturile, contractele şi toate procedurile de achiziţii pe site-urile proprii şi pe platforma transparenta-bugetara.gov.ro. Au fost redefinite criteriile de selecţie în companile de stat.
Înfiinţarea Comisiei de Tăiat Hârtii a avut ca rezultat reducerea birocraţiei in institutiile publice si a simplificat relaţia cetăţeanului cu administraţia, prin eliminarea mai multor acte şi prin crearea posibilităţii efectuării plăţilor de taxe şi impozite pe internet cu cardul bancar. Tot de reducerea birocratiei tin si transmiterea prin poşta electronică către ANAF a adeverinţelor de venit, primirea, prin aceeaşi modalitate, a certificatelor de atestare fiscală si renunţarea la copiile legalizate la notar.
De asemenea, programul GovITHub a reuşit sa ofere o mai bună legătura informatică intre instituţiile statului.
La capitolul realizari, Cabinetul Ciolos mai enumera operationalizarea Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, promovarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2016 – 2020, obtinerea actelor de nastere si de identitate, inclusiv proiectul “Niciun copil fara identitate”.

Guvernul tehnocrat a reuşit, de asemenea, să adopte strategia energetică până în 2030 şi noua schemă de ajutor pentru marii investitori şi pentru IMM-uri.
In bilant, Cabinetul Ciolos vorbeste si despre măsurile concrete luate după incendiul din clubul Colectiv din capitala: prelungirea perioadei în care se pot deconta tratamentele de care beneficiază răniţii de la Colectiv cu încă 2 ani, posibilitatea acordării în avans a sumelor necesare efectuării tratamentului, îmbunătatirea metodologiei de decontare, extinderea Compartimentului de Arşi din cadrul Spitalului Floreasca din capitala.
La capitolul Politică externă se numara, printre altele, eliminarea vizelor pentru Canada, pregătirea instituţională pentru preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, dar şi îndeplinirea mandatului României la Summit-ul NATO de la Varşovia prin stabilirea unei prezenţe înaintate în zona Mării Negre, trecerea sub comanda şi controlul Alianţei a facilităţii de la Deveselu – inaugurată în luna mai, în prezenţa secretarului general al NATO.

Nerealizarile Cabinetului Ciolos

In bilantul de la final de mandat, Dacian Ciolos puncteaza si ceea ce nu a reusit sa faca. În privinta reformei administraţiei au fost elaborate doar Strategia pentru funcţia publică şi Strategia pentru formarea profesională în administraţie, dar aplicarea va trebui făcută de noul Guvern, spune premierul, considerand ca aceasta reforma este extrem de importanta. Executivul condus de Dacian Cioloş motiveaza nerealizarea prin lipsa de sprijin politic din partea Parlamentului. „Un Guvern fără sprijin politic, dar obligat să gândească viitorul României cu mijloace puţine”, a declarat, legat de acest aspect, vicepremierul Vasile Dincu.
Gradul de colectare a banilor la bugetul de stat a fost si el sub asteptari. Nivelul de colecatre este foarte scazut, cel mai scăzut din Europa, în condiţiile în care avem un TVA redus, spun actualii guvernanti.
Tot la capitolul nerealizări a fost trecuta achiziţia operei de artă a lui Constantin Brâncuşi, “Cuminţenia Pământului”, pentru ca nu s-au str‘ns toti banii necesari, 6 milioane de euro.

Guvern cu zece ministri inlocuiti intr-un an

Asupra ministrilor din Cabinetul Ciolos nu au planat acuzatii sau suspiciuni de coruptie, dar au existat nemulţumiri faţă de activitatea mai multor ministri. Intr-un an de mandat, din cei 21 de miniştri, zece au fost demişi sau au plecat de bună voie din Guvern.
La jumatatea mandatului, in luna iulie, Dacian Ciolos a demis patru miniştri: ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, ministrul Comunicaţiillor, Marius Bostan, şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Si Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, a fost revocat din cauza scandalurilor de la Opera Română.
Ceilalti au plecat de bunavoie. Ministrul Muncii, Ana Costea, a demisionat ca urmare a proiectului Legii salarizării unitare. Ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, a plecat din cauza slabelor rezultate privind absorbția banilor europeni. Pe fondul crizei privind dezinfectanţii folositi în spitale, si-a dat demisia si
ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu.
Ministrul de Interne Petre Toba a plecat din Guvern ca urmare a cererii DNA de începere a urmăririi penale.
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a parasit Cabinetul Ciolos pentru a participa la alegerile parlamentare.