Prefectul insista ca descentralizarea invatamantului poate duce la corelarea cu cerintele de pe piata muncii

Prefectul Florin Florian a abordat in sedinta Comisiei de dialog social de saptamana trecuta un subiect extrem de actual si de important – starea invatamantului salajean. 

rn

“Descentralizarea este solutia pentru eficientizarea invatamantului, deciziile trebuie aduse la nivelul administratiilor publice locale. Mi se pare o chestiune fireasca. Ceea ce se intampla in scoala trebuie adaptat si corelat cu nevoile de pe piata muncii”, a punctat prefectul. Logica este foarte simpla. Autoritatea locala stie mult mai bine care sunt particulalitatile judetului, felul in care sunt reprezentate sectoarele economice, domeniile unde exista cerere de forta de munca, precum si calificarile solicitate.
Hotarârea de Guvern nr. 229/2017 privind aprobarea Strategiei generale de descentralizare este in vigoare inca din 19 aprilie, fiind semnata de fostul premier Sorin Grindeanu.
“Strategia generala de descentralizare îsi propune transferul de noi competente de la nivel central la nivel local, cu scopul de crea premisele cresterii calitatii si eficientei serviciilor publice prestate cetatenilor, precum si dezvoltarii locale”, scrie in textul acesteia.

rn

Angajatorii salajeni au atras atentia
de nenumarate ori asupra problemei

rn

Observatia prefectului Florin Florian privind beneficiile pe care le-ar aduce descentralizarea invatamantului vine in contextul in care problema crizei fortei de munca in Salaj a fost adesea abordata in discutiile de la Prefectura cu patronatul. Angajatorii au remarcat in repetate randuri ca nu gasesc personal calificat pentru o serie de specializari, iar vina a fost pusa, de fiecare data, pe seama sistemului de invatamant, care este paralel cu realitatea de pe piata muncii. Scoatem teoreticieni si tehnicieni pe banda rulanta, dar nu avem muncitori care sa cunoasca o meserie, cu atat mai putin una care sa si aiba aplicabilitate in momentul de fata. Chiar si cadrele didactice au impartasit parerea patronilor. Profesorul ioan Pitoiu, de exemplu, a marsat, intr-o sedinta anterioara a Comisiei de dialog social, pe nevoia dezvoltarii invatamantului profesional. “Fara dezvoltarea invatamantului, vom avea mari probleme in viitor”, atragea atentia profesorul. Nu mai departe de saptamana trecuta, tot la Prefectura, Eusebiu Lehene, liderul sindical al FSLi Salaj, a punctat acelasi aspect, intreband retoric unde vom ajunge ca tara, ca natie, daca avem un sistem de invatamant slab.

rn

Multinationalele din Salaj au ales
sa-si instruiasca singure viitorii angajati

rn

Faptul ca scoala nu produce ceea ce trebuie pentru a sustine dezvoltarea judetului a fost demonstrat in Salaj si de faptul ca multinationalele au ales sa isi scoleasca ele o parte a viitorilor angajati. Tenaris a sponsorizat, de exemplu, trei laboratoare la Colegiul APi si Liceul Mihai Viteazul – de pneumatica si hidralulica, de mecanica, si de electronica si automatizari -, cel din urma fiind mutat din acest an scolar la Jibou. E drept ca nu toti elevii care studiaza in aceste laboratoare sunt angajati, dupa absolvire, de catre companie, insa au ocazia sa se familiarizeze din scoala cu utilaje, tehnici si procedee cu care se vor intalni, cu siguranta, cand vor ajunge sa isi practice meseria.
Per ansamblu, oferta educationala a judetului este, de ani de zile, axata pe teorie. Daca aruncam o privire pe oferta educationala a liceelor din Salaj, constatam ca predomina profilele teoretice. “n municipiu, de exemplu, nu avem liceu care sa nu aiba filiera teoretica.
In anul scolar 2017 – 2018, in judetul Salaj sunt 20 de clase de invatamant profesional. Avem 11 clase de Mecanica, 8 clase cu specializarea Constructii, 4 clase de Turism si Alimentatie publica, 1,5 clase cu specializarea Prelucrarea lemnului, 1,5 clase cu profil industria textila si pielarie, 1 clasa cu specializarea Comert.