În cadrul întâlnirii lunare a Comitetului Consultativ de Dialog Civic, a fost adusă din nou în discuție problema facturilor la energie, atât în privința costurilor, a panicii care se creează prin mass-media cu lock down-ul total, cât și a practicilor de facturare sau a lipsei facturilor pe o perioadă mai lungă de timp. Și pe bună dreptate s-a ridicat această problemă pentru că, de la cazurile Covid-19 din anii anteriori, încă de iarna trecută toate buletinele de știri vorbesc doar de prețuri uriașe la energie, de stocuri insuficiente, de economii forțate la căldură și electricitate.

Mai mult, mai marii instituțiilor publice centrale ne învață cum să stăm în case la 16-18 grade iarna, cum să stingem becurile, cum să spălăm rufe etc. pentru a nu da o leafă întreagă (poate nici nu ajunge în unele cazuri) pe facturile la utilități. În tot acest timp, vedem clădiri frumos iluminate ambiental, unele puse în valoare prin becuri abia de anul acesta, când energia electrică a devenit mai scumpă, odată cu liberalizarea prețurilor, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că, în realitate, energia nu e scumpă deloc, că tot ce auzim e o minciună și că economii trebuie să facem doar acasă, nu și în instituțiile publice.

Prefectul Dari Toma a precizat că vine o iarnă grea și că trebuie să facem toți economii. Dar să nu uităm că Guvernul a luat măsurile de plafonare a prețurilor la energie și de compensare a costurilor facturilor, măsuri care vin în spriinul populației și al instituțiilor, pentru că nu doar în România e greu, cu aceleași probleme energetice se confruntă toate statele din cauza conflictului armat din Ucraina.

”Să nu uităm de măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor la energia electrică și la gaze, dar și de toate măsurile de sprijin pentru populație luate în această perioadă care n-au fost prezentate aici. Știu că, din păcate, nu aceste ajutoare sunt soluția la criza energetică și la situația geopolitică. Facturile, mai mari, de acum încolo vor veni, dar ce vă recomand eu este raționalizarea consumului de energie. Asta fac acum și instituțiile publice, asta face toată lumea. Anul acesta nu sunt probleme cu lemnele de foc, a fost plafonat și prețul acestora prin Hotărâre de Guvern, nu au fost sesizări că ar fi probleme. Este greu să anticipăm ce va fi în lunile de iară, decembrie, ianuarie… Fac un apel la rațiunea tuturor, să fie foarte bine gândit consumul pentru perioada care vine”, a precizat prefectul Dari Toma.

Reprezentanții persoanelor vârstnice au subliniat faptul că nici compensarea nu ajută, pentru că tot din banii populației se poate realiza; problemele sunt legate de prețurile foarte mari, iar ofertele care vin acum de la furnizori dau palpitații. Potrivit prefectului, sunt cazuri fericite acei consumatori care primesc oferte și facturi, pentru că multe instituții nu au găsit furnizori cu care să încheie contracte, iar unele, inclusiv Instituția Prefectului, nu au primit factura la energie electrică de câteva luni.

Ce măsuri iau instituțiile sălăjene

Dacă acasă încercăm fiecare să ne gospodărim cum putem mai bine pentru a nu cheltui foarte mult pe facturi, am căutat câteva măsuri pe care le iau instituțiile publice din județul Sălaj pentru reducerea consumului la energie și costuri mai mici.

Singura instituție fără grijă este, de departe, Instituția Prefectului. Funcționând într-o clădire verde, recent modernizată și eficientizată energetic, nu prea mai au ce măsuri să ia la nivel instituțional pentru reducerea consumului. Becurile se sting singure când o persoană pleacă din birou, căldura se reglează automat, clădirea dispune de panouri fotovoltaice, este eficientizată energetic din toate punctele de vedere.

Palatul Administrativ

În schimb, Consiliul Județean Sălaj întâmpină o problemă. Funcționează într-o clădire monument istoric și măsurile pe care le poate lua sunt limitate, așa cum ni s-a răspuns oficial solicitării. Totuși, reprezentanții instituției sunt preocupați de reducerea consumului și au în vedere câteva măsuri. Printre ele, și reducerea perioadei de iluminat ambiental, instalat anul acesta pentru punerea în valoarea a clădirii.

”Având în vedere că imobilul în care funcționează Consiliul Județean Sălaj este o clădire declarată monument istoric, soluțiile ce pot fi adoptate în vederea eficientizării energetice sunt limitate de legislația în vigoare. Preocupată, însă, de reducerea consumului de energie electrică și gaze naturale, administrația județeană a elaborat un plan de măsuri în scopul utilizării, în mod eficient, a energiei. Acesta include, printre altele, montarea de pompe de căldură aer-apă, de înaltă performanță tehnică, ajustarea programului de iluminat arhitectural al fațadelor clădirii, precum și înlocuirea becurilor convenționale cu becuri LED. O altă soluție luată în considerare se referă la instalarea de panouri fotovoltaice”, se precizează în răspunsul Biroului de presă al Consiliului Județean.

Primăria Municipiului Zalău, administrație locală care are, probabil, cele mai mari cheltuieli cu energia electrică și termică având în ograda proprie (este ordonator de credite) toate unitățile de învățământ din Zalău, Adăpostul de noapte, Casa Municipală de Cultură, Clădirea Transilvania, piețele, Transurbisul, iluminatul public în oraș etc, are în curs de elaborare un plan de măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Acest plan ne va fi comunicat în perioada următoare. Cert este că administrația locală a reușit să reducă consumul la iluminatul public prin implementarea proiectului de modernizare a sistemului și înlocuirea vechilor becuri cu iluminat tip LED.

La nivelul administrațiilor locale din județ, singura primărie despre care avem cunoștință că are deja funcțional sistemul de panouri fotovoltaice este Primăria Fildu de Jos. Investiția a fost realizată în luna aprilie a acestui an, sistemul fiind funcțional din 1 mai. ”Pentru a ne câștiga încet independența față de furnizorii de energie electrică, dar și pentru a contribui la crearea unei lumi mai bune, am montat pe acoperișul sediului Primăriei Fildu de Jos panouri fotovoltaice”, anunța la acel moment primarul Nicolae Albert.

Primăria Fildu de Jos

Programul Național de Redresare și Reziliență, o serie de administrații locale au solicitat finanțări pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor.