Praf, zgomot şi apă murdară in Zalău

Deversările de ape uzate insuficient epurate, praful din aer şi zgomotul re-prezintă principalele probleme al mediului din Zalău, reiese din Raportul anual al primarului privind starea socială, economică şi de mediu în municipiul Zalău, ce va fi supus atenţiei consilierilor lo-cali în şedinţa ordinară de miercuri. 

Compania de Apă poluează Valea Zalăului
Potrivit Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Sălaj, în anul 2014 şapte societăţi au deversat în Valea Zalăului ape uzate care nu au fost suficient epurate, ce au dus la poluarea acesteia. Este vorba de Compania de Apă Someş SA Sucursala Zalău, care a evacuat apă cu fosfor total de la Staţia de Epurare Zalău; SC Cuprom SA Zalău (cupru); SC Rominserv Valvs IAIFO (mangan); SC Uzina Electrică SA – depozitul de zgură şi cenuşă Panic (calciu); SC Transimont SRL (azot total); SC Tempo Pam SRL (azot total); şi SC Fraven SRL (azot şi fosfor total). Pentru toate acestea, SGA Sălaj a calculat penalităţi.
Valea Zalăului se monitorizează de către SGA Sălaj pe două secţiuni. Şi anume Valea Zalăului amonte de Zalău şi Valea Zalăului la Borla. Potrivit ra-portului primarului, starea ecologică a Văii Zalăului este, din anul 2010 şi până în primul semestru din 2014, “moderată”, iar starea chimică este “bună”.
Cei de la SGA Sălaj motivează “presiunea asupra stării de calitate” a Văii Zalăului prin “inexistenţa reţelelor de canalizare pe toate străzile din municipiul Zalău, realizarea reţelelor stradale de canalizare fără realizarea concomitentă a racordurilor individuale, realizarea reţelelor de alimentare cu apă stradale fără realizarea concomitentă a reţelelor de canalizare, degradarea, disfunc-ţionalitatea şi exploatarea necores-punzătoare a colectoarelor de canalizare menajeră şi pluvială, depăşirea indicatorilor de calitate reglementaţi ai apelor uzate, evacuate în Valea Zalăului, precum şi depozitarea necontrolată de deşeuri pe malurile şi albiile cursurilor de apă”.

Panoul din centru arată tot timpul că avem un aer excelent, numai că nu prea e măsurat corespunzător
Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Sălaj măsoară calitatea aerului la staţia automată de pe strada Meteorologiei şi o afişează pe panoul electronic amplasat vis a vis de Gale-riile Meseş. Aşa că nu prea ştim ce respirăm în centrul oraşulu. Ba, mai mult, cei care nu ştiu că aerul este măsurat în Dumbrava ar putea crede eronat că pe bulevard este aer curat.
Staţia a fost amplasată în Dum-brava pentru a monitoriza impactul zonei industriale asupra calităţii aerului din oraş. Însă, având în vedere faptul că activitatea industrială s-a redus considerabil, inclusiv Uzina Electrică a fost închisă de anul trecut, mult mai util pentru zălăuani ar fi ca staţia să fie mutată de pe strada Meteorologiei undeva unde să monitorizeze cu adevărat gradul de poluare al aerului din zona populată a oraşului.
Mai mult, conform raportului, pentru anul 2014 nu au putut fi calculaţi indicii generali de calitate a aerului din cauza defecţiunilor apărute la analizoarele din staţia de calitate a aerului, ceea ce au făcut imposibilă întrunirea numărului minim de indici specifici (trei) necesari pentru calcularea indicelului general de calitate a aerului. Mai exact, din cele patru analizoare pentru poluanţi (pentru dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi ozon), doar cel pentru mo-noxidul de carbon funcţionează. Aşadar, degeaba ne arată panoul din centrul oraşului faptul că avem un aer “excelent”, din moment ce staţia nu dispune de mijloace pentru a măsura calitatea aerului !

Străzile 22 Decembrie 1989 (fosta Crasnei) şi Sărmaş sunt cele mai prăfuite
APM Sălaj monitorizează calitatea aerului măsurând şi pulberile în suspensie şi pulberile sedimentabile. Adică, pe înţelesul tuturor, praful.
La capitolul pulberi sedimentabile s-au înregistrat anul trecut 10 depăşiri ale concentraţiei maxime admise. Cele mai multe depăşiri s-au înregistrat pe străzile 22 Decembrie 1989 (fosta Crasnei) şi Sărmaş.
Cea mai mare depăşire pe strada 22 Decembrie 1989 (30,3 de grame pe metru pătrat pe lună, faţă de 17 grame, cât e limita maximă admisă) a fost în luna iunie, iar pe strada Sărmaş (28 de grame pe metru pătrat pe lună) în luna iulie.
Cea mai ridicată depăşire la nivelul Zalăului s-a înregistrat, în schimb, pe strada Meteorologiei, în luna mai, când s-au înregistrat 33,6 de grame de praf pe metru pătrat pe lună.

Zgomotul ne macină nervii şi ne distruge sănătatea
Zgomotul reprezintă un factor de disconfort, mergând până la a reprezenta un pericol pentru sănătate. Conform APM Sălaj, pentru om, nivelul de 20 – 30 de decibeli este fondul sonic normal. stop_coloana Limita medie de suportabilitate a sunetului este de 65 de decibeli, iar intensitatea maximă tolerată este în jur de 80 – 100 de decibeli, dar ea variază şi în funcţie de frecvenţă. Sunetul de 130 de decibeli provoacă senzaţia de durere, iar de 150 de decibeli este insuportabil.
În oraşe, cauza principală a poluării fonice – poluarea produsă de zgomot – este traficul rutier. Potrivit APM Sălaj, anul trecut, din totalul de 600 de măsurători efectuate în zonele cu trafic rutier intens din cele patru oraşe din judeţ‚ în 438 s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot admis. Maxima măsurată a fost de 82,10 decibeli, valoare inclusă la intensitatea maximă torelabilă a zgomotului de către om.
Pe lângă traficul rutier, APM Sălaj măsoară zgomotul şi în pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber, şcoli, precum şi în parcuri, zone de recreere şi odihnă. Doar în zona şcolilor s-au în registrat de 33 de ori (din cele 456 de măsurători realizate) depăşiri ale nivelul de zgomot admis.
În schimb, APM Sălaj nu monitorizează zgomotul făcut de biserici. Mulţi cetăţeni se plâng de faptul că boxele de la biserici sunt date exagerat de tare, iar slujba şi clopotele se aud în tot cartierul. Disconfortul este mare mai ales noaptea, când liniştea din cartiere este spulberată de zgomotul clopotelor. Cei mai afectaţi sunt cei care lucrează în schimburi sau noaptea, deoarece nu se pot odihni în timp ce sunt oficiate slujbe sau sunt treziţi din oraă în oră, când clopotele bat ora exactă.

Pierderi de 25 la sută pe reţeaua de apă, despre care suntem asiguraţi că e potabilă
S.C. Compania de Apă Someş S.A. – Sucursala Zalău a asigurat apă potabiă în program continuu, distribuind în Zalău cantitatea de 2.652.800 de metri cubi pe an, din care, pentru populaţie, 1.670.000 metri cubi pe an, ceea ce înseamnă 96,6 litri per om per zi, reiese din raportul primarului privind starea mediului a oraşului.
Pierderile înregistrare în sistemul de alimentare cu apă potabilă, în anul 2014, au fost de 25 la sută.
În ceea ce priveşte calitatea apei potabile, din raport reiese că “s-au redus semnificativ numărul reclamaţiilor privind calitatea apei potabile, în special datorită faptului că s-a corelat funcţionarea sistemului de clorinare de la sursă, cu nivelul dozărilor din Staţiile de clorinare. La plecare din Staţia Vârşolţ, apa potabilă are o concentraţie de clor de 1,4 miligrame pe litru şi Staţiile de clorinare din Zalău sunt regulate în aşa fel încât, la utilizatori, concentraţia de clor să nu depăşească 0,5 miligrame pe litru”.
În prezent, lungimea reţelelor de distribuţie pentru apă potabilă este de 139,4 kilometri, iar lungimea reţelelor de canalizare (canal plus colectoare) de 121,2 kilometri.
55.886 de persoane sunt racordate la reţeau de apă, iar 54.768 de persoane sunt racordate la reţeaua de canalizare.

Sancţiuni de aproape 200 de mii de lei date de Garda de Mediu
Anul trecut, Garda de Mediu – Comisariatul Judeţean Sălaj a controlat 167 de firme care desfăşoară activitate considerată cu impact asupra mediului, pe raza municipiului. 16 sancţiuni contraveneţionale principale, din care opt avertismente scrise şi opt amenzi contravenţionale în valoare totală de 199.000 de lei au fost aplicate pentru încălcarea prevederilor legislaţiei privind protecţia mediului de către persoane fizice şi juridice din Zalău.

Aproape 18.000 de tone de deşeuri colectate
17.969 de tone de deşeuri au fost colectate anul trecut de la zălăuani, din care 10.669 de tone neselectiv. Doar 59,31 la sută din cantitatea totală de deşeuri a fost colectată separat, în vederea pregătirii pentru reutilizare şi reciclare. Este vorba de 42,03 de tone de deşeuri de sticlă, 560,29 de tone de PET-uri, 1.034 de tone de deşeuri de hârtie şi carton. De asemenea, s-au mai colectat 24,73 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electrocasnice, 41,14 tone de deşeuri de aluminiu, 180,94 de tone de deşeuri metalice, 33,22 de tone de deşeuri textile, 23 de tone de deşeuri de lemn, 4.983 de tone de deşeuri din construcţii şi demolări şi 49,43 de tone de deşeuri de ambalaje de plastic.
Deşeurile colectate neselectiv sunt transportate la depozitul de deşeuri menajere din Crişeni. Potrivit raportului, gradul de umplere al depozitului, la data de 31 octombrie 2014, era de 97,11 la sută.