“Legea porcului” sau cum să-ți bați joc de țăranul român – așa se intitulează declarația politică a deputatului sălăjean Alin Prunean, referitoare la Legea 435/2021.
Povestea aşa-numitei “legi a porcului” începe în noiembrie 2016, atunci când, înainte de apariţia pestei porcine africane (PPA) în România, guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş stabileşte, preventiv, prin HG. 830, un program de surpraveghere, prevenire şi control al acestei boli, precizează deputatul.
“Câteva luni mai târziu, în iulie 2017, apar în ţara noastră primele două focare de PPA. În ciuda cadrului legislativ existent deja, autorităţile nu îşi fac datoria aşa cum trebuie, boala se răspândeşte cu repeziciune la nivelul întregii ţări şi ajungem, astfel, să cheltuim, din 2018 şi până în luna martie a acestui an, peste 120 milioane de euro pentru despăgubirile acordate celor afectaţi de PPA. Sub pretextul prevenirii răspândirii PPA, în ianuarie 2021 apar unele încercări de modificare a legislaţiei în domeniul creşterii suinelor, Adrian Oros – ministrul liberal al agriculturii emiţând un ordin prin care se stabileşte că ţăranul român, pentru care porcul din gospodărie este, poate, cea mai importantă sursă de hrană, poate creşte maxim cinci exemplare.
La presiunea publică, Oros retrage însă acest ordin şi <aruncă pisica moartă> în <ograda> ANSVSA care, în 16 martie, pune în consultare publică un proiect de ordonanţă de urgenţă. Mai generoşi decât Oros, cei de la ANSVSA măresc numărul maxim de porci pe care îi poate creşte un ţăran în ograda proprie de la cinci la şase. Nici această iniţiativă legislativă nu se concretizează, ideea fiind însă preluată recent de UDMR, care o transformă în proiect de lege.
Astfel, avem astăzi legea 435/2021, care a trecut de Senat şi urmează să fie votată în Camera Deputaţilor, care este cameră decizională. În acest context, vreau să atrag atenţia asupra unor aspecte, în speranţa că această lege fie va fi modificată într-o formă care să respecte ţăranul român, fie va fi respinsă de colegii din Camera Deputaţilor.
Pentru ţăranul simplu, cel care ne-a crescut şi ne-a hrănit pe mulţi dintre noi, porcul pe care îl are în gospodărie este una din cele mai importante surse de hrană şi, uneori, de venit, prin cele câteva exemplare pe care le vinde la final de an.
Actuala formă a legii limitează din nou la cinci numărul exemplarelor de porci ce pot fi crescute în explotaţiile non-comerciale de subzistenţă, interzice comercializarea lor, interzice hrănirea porcilor cu resturi alimentare şi, mai mult decât atât, introduce şi interdicția de a se mai crește scroafe pentru reproducție.
Sunt prevederi legislative în contradicţie totală cu actualul stil de viaţă al ţăranului român. Acesta creşte, în mod tradiţional, porci în gospodărie, atât pentru consumul propriu, cât şi a-şi suplimenta veniturile, şi aşa foarte scăzute în contextul unei agriculturi de subzistenţă. Tot în mod tradiţional, resturile alimentare din gospodărie se dau ca mâncare la porci. E absurd să presupunem că la ţară porcul ar putea fi hrănit cu carne de mistreţ sau carne de porc din altă parte (eventual supermarket), infestate cu virusul PPA. Iar dacă îi interzicem să aibă scroafe, de unde ar mai putea avea porci pentru anul următor?
Stimaţi iniţiatori ai acestei legi, chiar vreţi să îi luaţi românului porcul de Crăciun de pe masă, sub pretextul pestei porcine? Se pare că de ţărani nu mai avem nevoie. Mergem la supermarket şi mâncăm carne din import.
Asta după ce, în ultimii ani au fost sacrificaţi sute de mii de porci, sute de ferme şi afaceri au fost închise, s-au acordat despăgubiri de peste 120 de milioane de euro şi au crescut importurile de carne de porc. Toate acestea, din cauza lipsei unui plan coerent şi eficient de combatere a PPA.
Sunt de acord că trebuie luate măsuri concrete pentru combaterea acestei boli, că nu e normal ca porcii să fie crescuţi în libertate, fără supraveghere şi unele măsuri de bio-securitate. Sunt de acord şi că transportul și circulaţia porcilor trebuie atent supravegheată şi toate exemplarele trebuie să fie înregistrate şi crotaliate, dar de aici şi până la a lua ţăranului român mâncarea de la gură este cale lungă.
Vă invit să reflectaţi asupra acestor consideraţii şi să încercăm, împreună, să facem legi bune pentru ţăranul român, adică, până la urmă, legi benefice pentru noi toţi”, spune deputatul sălăjean USR Alin Prunean.