Populatia Zalaului si caznele prin care a trecut aceasta de-a lungul timpului

Populatia orasului Zalau a avut mult de suferit în epocile trecute. Despre locuitorii Zalaului nu sunt multe consemnari istorice, dar cele care sunt ne dezvaluie suferintele prin care au trecut zalauanii, nu de putine ori. Date importante din istoria populatiei Zalaului am cules din lucrarea “Zalau – un oras la frontiera de nord vest a Transilvaniei”, a lui Nicolae Gudea si Valer Parau.
În anul 1387, episcopul Transilvaniei, Emeric, a întarit privilegiile iobagilor din Zalau pentru a putea creste numeric populatia orasului. În anul 1554, populatia Zalaului numara 62 de porti iobagesti (o poarta iobageasca era formata din patru familii de iobagi). Tot în acest an sunt consemnate 7 curti nobiliare cu oameni liberi, 4 juzi, 90 de saraci, 154 de case arse, 20 de case pustii si 20 de case noi. În anul 1705 sunt mentionate într-un document 40 de familii de zalauani care au platit impozitul de razboi. Cinci ani mai târziu orasul a fost pustiit dupa o epidemie de ciuma. Doar 615 locuitori mai avea Zalaul, restul fiind rapusi de ciuma. Toti locuitorii care au scapat de ciuma erau unguri. Zece ani mai târziu, în Zalau este consemnata o populatie de 2.583 de locuitori, din care 50 de familii de oameni liberi, 76 de familii de iobag, totii fiind unguri. În 1742, o alta epidemie de ciuma bântuie orasul, facând 1.200 de victime. În 1754, un document administrativ mentioneaza ca platitori de impozite în Zalau un numar de 78 de nobili, 319 iobagi, 8 vaduve de nobili, 19 vaduve de iobagi, 6 iobagi, dar si 8 tigani. Primul român care apare în documente în Zalau dupa ravagiile facute de ciuma este zidarul Krisan, stop_coloana care în anului 1789 a reparat scoala veche si a construit casa cantorului, În 1830, în Zalau erau 8.500 de locuitori. În 1867 au fost mentionati 170 de credinciosi români. În 1873 orasul a fost bântuit de o epidemie de holera. În 1906 Biserica Unita din Zalau nota ca sunt în oras doar 360 de români uniti, 20 de ortodocsi, dar figurau 4.759 de reformati, 9 unitarieni, 214 iudei si 36 de persoane de religie augustana. În 1926, populatia Zalaului se ridica brusc la 11.700 de locuitori, din care 4.985 erau reformati, 2.680 greco-catolici, 1.275 romano catolici, 306 ortodocsi, 255 evanghelici, 383 izraeliti si 100 de persoane fara religie. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, în 1940, Zalaul avea 10.577 de locuitori, iar în 1941 ramasesera doar 8.546 de locuitori. Scaderea se datoreaza refugiului functionarilor din oras. Dupa razboi, Zalaul are, în 1947, 13.228 de locuitori. În 1971 sunt 17.684 de locuitori, iar dupa atragerea populatiei de la sat, în 1973 sunt deja 20.859 de locuitori, ca în 1977 sa fie 31.923 de locuitori. Orasul numara în 1980 nu mai putin de 40.269 de locuitori, marea majoritate adusi din satele Salajului, iar în 1985 populatia ajunge la 54.676 de locuitori, pentru ca la începutul anilor 90 sa ajunga aproape de 70.000 de locuitori.