Populaţia Zalăului – din Evul Mediu pană la 1926

În schiţa monografică realizată de Leontin Ghergariu la 1926 se regăsesc o sumă de detalii interesante privind populaţia stabilă din Zalău, din Evul Mediu până în anul 1926. “Locuitorii sunt în cea mai mare parte străini, care în cursul vremii s-au maghiarizat”, spunea Ghergariu la 1926. În anul 1150, în Zalău s-au aşezat populaţii germanice, iar mai apoi, în 1246, după năvălirea tătarilor, s-au adus în oraş colonişti români. Mai târziu s-a aşezat în oraş un număr considerabil de armeni, ruteni şi tăuţi. Acest conglomerat de populaţii a fost însă frământat de unguri, încât, cu timpul s-au pierdut ca naţionalitate şi s-a făcut din ei o masă de populaţie maghiarizată.
Următoarele informaţii despre mişcarea populaţiei din Zalău datează din anii 1715 – 1720. Atunci, în Zalău locuiau 2.583 de oameni. În anul 1849 numărul zălăuanilor era de 8.500. Populaţia oraşului aproape se înjumătăţeşte însă în cinci ani. În 1854 numărul locuitorilor era de 4.514. O statistică din 1869 notează că în Zalău erau 6.500 de suflete. Din 1890 se centralizează o statistică privind numărul de locuitori şi naţionalitate. Astfel, în Zalău erau 6.474 de locuitori. Dintre aceştia, 5.992 erau maghiari, 35 erau germani, 17 erau tăuţi, 329 era români, iar 101 erau de alte naţionalităţi. După confesiune erau 1.017 romano-catolici, 406 erau greco-catolici, 5 erau ortodocşi, 36 erau evanghelici, 4.786 erau reformaţi, 9 unitari, 201 izraeliţi, 14 armeni catolici. E interesant că statistica aminteşte de 329 de români şi 406 de greco-catolici. Se ştie că greco-catolicii în cea mai mare parte sunt români. O explicaţie este faptul că mulţi români se autodeclrau maghiari.
În 1900 în Zalău erau 7.639 de locuitori, dintre care 7.222 erau maghiari,  stop_coloana 24 germani, 19 tăuţi, 368 români, un ruten, un sârb. În 1910 statisticile arată că Zalăul avea 8.062 de suflete.
Statistica făcută în 1920 de autorităţile române arăta că în Zalău sunt 9.469 de locuitori, dintre care 1.306 erau români, 7.320 maghiari, 552 evrei şi 291 de alte naţionalităţi. În 1926 Zalăul avea 11.700 de locuitori.

Ocupaţii şi religie
În domeniul agriculturii şi în cel al comerţului locuitorii Zalăului erau grupaţi încă din Evul Mediu în bresle bine organizate. Cei care lucrau în industrie, dar şi în comerţ aveau cel puţin două clase terminate.
Ca religie, trebuie să menţionăm că în trecut majoritatea locuitorilor erau catolici. “Când însă Luther a făcut noua sa credinţă, reformaţiunea, noua credinţă a fost propovăduită cu mult zel în părţile Silvaniei de către reformatul Demetriu Derecskei”, scrie Ghergariu. Locuitorii Zalăului au trecut aproape în întregime la noua credinţă. Despre romano-catolicii din Zalău, Leontin Ghergariu susţine că Maria Tereza a dat ordin să se construiască în Zalău o nouă biserică pentru aceast cult.
Pentru că românii au fost discriminaţi şi marginalizaţi în Zalău, prima biserică românească a fost construită abia în anul 1925, când s-a pus piatra de temelie a Bisericii Ortodoxe “Sfânta Treime”.