Premierul Victor Ponta a anuntat luni, in urma consultarilor cu reprezen-tantii Fondului Monetar International (FMI) pe tema bugetului pentru 2014, ca a convenit o crestere a plafonului datoriei pentru proiecte de infrastructura. Ponta a mai spus ca a negociat cu boardul FMI posibilitatile de fina-lizare a lucrarilor la proiectul Autostrada Transilvania. Premierul a precizat ca a conve-nit cu FMI ca unele proiecte importante de infrastructura sa fie continuate, in ciuda „gaurilor” de la bugetul de stat. Am prevazut o rezerva financiara pentru anul ce vine, care ne da posibilitatea sa continuam proiectul Autostrazii Transilvania pe tronsonul Suplacu de Barcau-Bors. Avem aceasta sansa in 2014, a accentuat prim-mi-nistrul Ponta.

Judetele n-au bani, investitori nu exista
Desi suntem datori vanduti dupa multele imprumuturi contractate de la FMI, mai mult pentru a plati salarii, pensii si ajutoare sociale, decat pentru proiecte de investitii, iata ca negocierile cu Fondul dau sperante Autostrazii Transilvania, care tranziteaza Salajul. Dupa incheierea contractului semnat cu Bechtel in 2002, prin care americanii se angajau sa construiasca 415 kilometri de auto-strada pana in decembrie 2012, statul roman a cautat solutii pentru a continua lucrarile la constructia celor peste 350 de kilometri ramasi dupa Bechtel. Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine, Dan Sova, s-a intalnit in vara la Cluj cu reprezentantii administratiilor locale si judetene din zonele tranzitate de Autostrada, pentru a cauta solutii de finantare a proiectului. Au luat atunci parte la dialog primarul Zalaului, Radu Capilnasiu, Tiberiu Marc, presedintele Consiliului Judetean Salaj, senatorul PSD Gheorghe Pop si deputatul PSD Iuliu Nosa. La acea vreme s-a pus problema ca administratiile judetene din Salaj, Cluj, Baia Mare, Satu-Mare, Bihor, Bistrita sa contribuie cu fon- duri pentru reluarea lucrarilor la constructia Autostrazii. In lipsa fondurilor, insa, s-a renuntat la aceasta idee. Ministrul Sova le-a spus poli-ticienilor salajeni si omologilor din judetele vecine ca singura solutie pentru terminarea lucrarilor este concesionarea. Pentru asta statul trebuia sa caute un investitor dispus sa faca lucrarile din banii proprii si care sa-si recupereze investitia ulterior din taxe de autostrada. Ideile propuse atunci de Sova nu s-au materializat. Statul a fost nevoit sa caute alte solutii. Astfel, ne-am ancorat de FMI, care ar putea fi de acord cu o cheltuiala din banii statului pana la o anumita limita, pentru a relua lucrarile la Autostrada Transilvania.

Tronsonul Suplacu de Barcau-Bors este facut pe jumatate
Suplacu de Barcau-Bors face parte din tronsonul 3C al Autostrazii Transilvania si are o lungime de aproxi-mativ 64,5 kilometri. Valoarea estimata in urma cu zece ani a proiectului pentru acest segment de drum a fost de 245,34 de milioane de euro, potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Potrivit aceleasi surse, stadiul fizic al lucrarilor la tronsonul Suplacu de Barcau-Bors este de 50,12 la suta din total.

Post Views: 69