Cum recunoaștem și cum stopăm violența în școli

La finele săptămânii trecute, polițiști din cadrul Biroului Siguranță Școlară au prezentat celor 56 de elevi care frecventează cursurile școlare la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Șimleu Silvaniei ce înseamnă fenomenul de ”bullying”, formele acestui tip de agresiune și situațiile cu care societatea de azi se confruntă tot mai des.

”Bullying-ul are feţe ascunse şi se manifestă sub forma a numeroase comportamente, a căror intenţie este să provoace suferinţă. Există lovituri care se văd, răni care pot fi pansate, dar există şi răni care nu ştiu să strige după ajutor. Tema activităţii a fost <STOP Bullying în școala ta> şi s-a desfăşurat în cadrul proiectului iniţiat de Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Șimleu Silvaniei în colaborare cu poliţiştii din cadrul Biroului Siguranţă Şcolară. La această activitate a fost invitată avocatul Anda Sălăjan, din cadrul Baroului Sălaj, pentru a le vorbi elevilor despre delincvenţa juvenilă în contextul fenomenului de bullying. De cele mai multe ori victima unui comportament de tip bullying este și victima unei infracțiuni și în astfel de cazuri este nevoie de suport material, social, juridic și psihologic”, precizează Inspectoratul Județean de Poliție Sălaj.

Preț de câteva ore, copiilor li s-a făcut o scurtă introducere în dreptul penal, fiindu-le explicate noțiunile de bază cu privire la infracțiuni și condițiile în care poate fi antrenată răspunderea penală a minorilor. Elevii au participat activ la discuții şi au fost interesaţi de toate cazurile prezentate.  

Proiectul ”STOP bullying în școala ta” va continua și în alte unități de învățământ din județ, deoarece preșcolarii și elevii au nevoie să învețe care sunt și, totodată, să prevină formele de agresiune în școli și grădinițe. La nivel national, hărţuirea la şcoală devine un fenomen îngrijorător. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, România ocupa locul trei din cele 42 de țări europene în care a fost investigat bullying-ul: 17 la sută dintre copiii de 11 ani recunosc că au agresați de colegi cel puțin de trei ori în luna anterioară studiului. Proporţia creşte la 23 de procente pentru categoria de vârstă 13 – 15 ani. Efectele bullying-ului pe termen lung sunt devastatoare: există riscul ca agresorii să devină delincvenţi, iar victimele, pacienţi.

Psihologii școlari informează elevii și părinții prin materiale educative

Psihologii școlari din cadrul Centrului Județean pentru Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Sălaj, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Sălaj și Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Sălaj, vin în sprijinul elevilor, al părinților și chiar al cadrelor didactice cu o serie de broșuri informative adaptate fiecărui ciclu de învățământ. Ideea lor este de a explica pe înțelesul tuturor copiilor și tinerilor ce înseamnă bullying-ul, cum se manifestă și, mai ales, cum pot fi sprijinite victimele acestuia.

Broșurile au fost realizate în cadrul proiectului educațional privind prevenirea comportamentelor de tip bullying în mediul școlar ”Școala ANTI-bullying”, sub motto-ul ”Prevenim BUULLYING-ul și formele sale: VERBALE, FIZICE, EMOȚIONALE”. Scopul specialiștilor este acela de a preveni manifestările de tip bullying în mediul școlar prin consiliere psihopedagogică, conștientizare, dezbateri și activități informative cu preșcolarii și elevii. Au fost realizate patru broșuri – una pentru ciclul preșcolar, una pentru ciclul primar, și alte două pentru ciclurile gimnazial și liceal. Broșurile pot fi descărcate în format PDF de pe site-ul CJRAE Sălaj http://cjraesalaj.ro.

Bullying-ul… Totul începe de la grădiniță! Cum să le vorbim copiilor despre bullying?

Deși încep să facă pași spre maturitate în gândire și în comportament, elevii de gimnaziu sunt încă vulnerabili din punct de vedere emoțional! Astfel, bullying-ul poate fi o experiență care lasă urme adânci. Elevii de nivel gimnazial sunt foarte conștienți de tot ceea ce li se întâmplă, pot înțelege cauzele, sunt afectați și resimt efectele, dar reușesc mai greu să intervină, să facă față în aceste situații!

“Anii de liceu sunt, cu siguranță, anii cu experiențele și amintirile cele mai pline de emoție! Perioada în care contează să faci parte din „gașcă”, perioada în care contează imaginea ta, reputația ta, perioada în care faci cunoștință cu dragostea… Cum ar fi ca cineva să te ironizeze frecvent în această perioadă??? Fie că se întâmplă față în față sau în mediul online (Cyber-bullying), poate fi la fel de neplăcut. Deși presupunem că bullying-ul sub forma agresivității fizice este mai puțin întâlnit între elevii de liceu, cu siguranță se manifestă mai frecvent prin forme de agresivitate psihologică (de intimidare, tachinare, defăimare, ironizare, manipulare etc.), astfel încât, elevii de liceu sunt <atacați> mai frecvent la nivel emoțional”, descriu specialiștii CJRAE Sălaj nevoia de implicare pentru prevenirea și stoparea fenomenului secolului XXI în rândul elevilor.

Cum recunoaștem Bullying-ul:

* Este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.

* violenţa fizică care se realizează prin atingeri/contacte fizice dureroase, exercitate de un preşcolar/elev asupra unui alt copil sau grup de copii, intimidare fizică îndreptată asupra victimei, distrugerea unor bunuri personale care aparţin victimei. Formele posibile de manifestare: împins, trasul de păr, răsucirea braţelor, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul, cu palma sau cu piciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereţi, utilizarea unor obiecte ca arme etc.;

* violenţa psihologică cibernetică sau cyberbullyingul constă în acţiuni care se realizează prin intermediul reţelelor de internet, calculator, tabletă, telefon mobil şi poate cuprinde elemente de hărţuire online, alături de un conţinut ilegal şi/sau ofensator care se referă la orice comportament mediat de tehnologie, identificat în spaţiul de social-media, website-uri, mesagerie. Această formă de violenţă nu se limitează la comportamente repetate de tip: e-mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu un conţinut abuziv/jignitor/ofensator, aceasta însemnând, de asemenea, şi excluderea deliberată/marginalizarea unui copil în spaţiul online, spargerea unei parole de cont personal de e-mail, derulate pe grupuri şi reţele de socializare online sau prin alte forme de comunicare electronică online;

* abuzul emoţional constă în expunerea repetată a unui copil la situaţii al căror impact emoţional depăşeşte capacitatea sa de integrare psihologică. În această situaţie, abuzul emoţional vine din partea unei persoane care se află în relaţie de încredere, de răspundere sau de putere cu copilul. Ca modalitate concretă, o situaţie de abuz emoţional poate îmbrăca formă de umilire verbală şi/sau nonverbală, intimidare, ameninţare, terorizare, restrângerea libertăţii de acţiune, denigrarea, acuzaţiile nedrepte, discriminarea, ridiculizarea şi alte atitudini ostile sau de respingere faţă de copil. Dacă abuzul emoţional este repetitiv şi susţinut, acesta poate conduce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului, precum structura de personalitate, afectele, cogniţiile, adaptarea, percepţia, devenind abuz psihologic, care are consecinţe mai grave şi pe termen lung asupra dezvoltării copilului;

* violenţă sexuală, ca formă posibilă a violenţei psihologice – bullying, constă în comentarii degradante cu conotaţii sexuale, injurii, propuneri indecente făcute victimei, atingeri nepotrivite;

* comportamentul agresiv – tip de comportament al unui elev, orientat în sens ofensator, umilitor sau distructiv, care provoacă daune morale, psihologice şi/sau materiale unui alt copil sau grup de copii;

Post Views: 118