Poarta Meseșană și luptele dintre Gelu și unguri in Ortelec

Cartierul Ortelec al orașului Zalău a avut un rol primordial în dezvoltarea, pe toate planurile, a orașului de la poalele Meseșului. Conform datelor primite de la dr. cercetător Elena Musca, putem afirma că zona în care este amplasat astăzi cartierul Ortelec a jucat un rol esențial în istoria județului Sălaj, cât și a Ardealului.
Dr. cercetător Elena Musca, fost director al Muzeului Județean de Istorie și Artă al Județului Sălaj, ne-a explicat rolul esențial pe care l-a avut Ortelecul în istorie. “Zona în care este amplasat astăzi cartierul zălăuan purta în antichitate și în evul mediu numele de “Poarta Meseșană”. Inclusiv toponimul, cât și cercetările istoricilor, arată că zona prin care trece astăzi șoseaua ce leagă Zalăul de Moigrad a fost singurul punct de trecere din Transilvania spre Câmpia Panonică, deoarece Poarta Meseșană este o zonă deschisă între culmile Munțiilor Meseș și a permis trecerea negustorilor dinspre Cluj spre Satu Mare”, a afirmat Elena Musca.
Prima atestare a Ortelecului a fost făcută în Cronica Gesta Hungarorum a cronicarului de pe lângă curtea regelui maghiar Bella al III-lea. Elena Musca ne-a explicat cum în Ortelec s-au disputat luptele dintre maghiari și populația din Transilvania condusă de ducele Gelu. “Poarta Meseșană apare în cronica lui Anonymus, care descrie luptele de după anul 900 dintre populația autohtonă din actualul teritoriu al județului Sălaj și unguri, sub denumirea de – Ad Portas Mesesinas – și a fost locul unde armatele regelui Ungariei l-au înfruntat pe voievodul Gelu”, ne-a mai spus Elena Musca .
Din cele declarate de istoricul zălăuan, în timpul bătăliilor cu ungurii, ducele Gelu a ri-dicat o cetate în Ortelec cu val de pământ, palisade din stâlp de lemn, iar în spatele lor a utilizat sulițe ca să împiedice călăreții care sar palisadele să invadeze spațiul. Călăreții maghiari au căzut în luptă, însă Gelu a fost rănit în luptă și s-a repliat spre localitatea Căpuș, dorind să ajungă la Gilău.
Ortelecul a fost de-a lungul timpului și important punct de vamă. stop_coloana Pe acolo treceau căruțele încărcate cu mărfuri. Denumirea locului pe unde se trecea cu marfa poartă denumirea de “6 cai”, deoarece se putea trece cu mi-nim șase cai înhămați la căruțe, fiind o zonă mlăștinoasă. Materia primă transportată de negustori prin Ortelec a fost fierul și sarea, cartierul fiind situat în evul mediu pe “drumul Sării”.
Elena Musca ne-a explicat totodată că toate oștile care mergeau la luptă din vest spre est treceau prin Poarta Meseșană sau prin defileul Mureșului din apropierea Aradului.
Istoricul ne-a mai arătat că până la urcarea pe tronul Ungariei a regelui Matei Corvin, Poarta Meseșană a fost singurul punct de trecere din Transilvania (n.r. – țara de dincolo de păduri) spre Câmpia Panonică. Regele Matei Corvin a realizat însă o a doua rută comercială pe cursul Crișului Repede, prin localitățiile de astăzi, Poeni și Huedin. Matei Corvin, văzând că nu are decât o singură cale de acces spre teritoriul unguresc a ales să defrișeze și să construiască un drum în tot defileul Crișului Repede. Până atunci Crișul Repede fiind doar o rută comercială pe apă, nu și pedestră.
Vom reveni în numerele viitoare cu alte povești din viața cartierului Ortelec, printre care se numără popasul lui Mihai Viteazul la curțile nobile din Ortelec dar și povestea sa-tului vechi, apărut după Evul Mediu.