Piscicultura românească, sub presiunea cormoranilor. Probleme semnalate și în Sălaj

Piscicultura românească se confruntă cu o presiune tot mai mare din cauza creșterii populațiilor de cormorani, în special a cormoranului mare (Phalacrocorax carbo sinensis), specie exclusiv ihtiofagă, cu un impact semnificativ asupra fondului piscicol. Dimensiunea fenomenului este documentată într-o petiție oficială adresată Guvernului României, înaintată în luna ianuarie 2026.

Documentul este semnat de Cosmin Bârlea, președintele Asociației Pescari pe Ape din Maramureș, și se bazează pe date științifice, estimări de specialitate și informații utilizate în cadrul dezbaterilor europene privind gestionarea cormoranului mare. Potrivit petiției, efectivele de cormorani din România sunt estimate la peste 140.000–150.000 de exemplare.

Specialiștii arată că un singur cormoran consumă zilnic între 800 de grame și un kilogram de pește, cantitate care poate ajunge la 2–3 kilograme în perioadele de reproducere. Raportat anual, consumul unui exemplar poate atinge 730 de kilograme de pește. La nivel național, rezultă un consum cumulat de peste 100.000 de tone de pește pe an, în timp ce producția totală a pisciculturii românești este estimată la doar aproximativ 12.000 de tone anual.

Autorii petiției subliniază că pierderile nu se limitează strict la cantitatea de pește consumată. Prezența constantă a cormoranilor duce la falimentarea fermelor piscicole, compromiterea programelor de repopulare, creșterea mortalității piscicole și afectarea echilibrului trofic al ecosistemelor acvatice. În plan economic, aceste efecte se traduc prin pierderea locurilor de muncă din mediul rural, retragerea investițiilor și creșterea dependenței României de importurile de pește.

Petiția arată că metodele de protecție neletală folosite în prezent – plase, sperietori acustice, lasere sau tunuri cu gaz – s-au dovedit în mare parte ineficiente, din cauza capacității ridicate de adaptare a cormoranilor. În lipsa unor măsuri complementare, pierderile continuă să crească pe termen mediu și lung.

Din punct de vedere juridic, documentul atrage atenția că vânătoarea cormoranului mare este practic interzisă în România, specie fiind strict protejată și având stabilită cotă de recoltă zero. Totuși, Directiva Păsări 2009/147/CE permite derogări, inclusiv control letal, atunci când pagubele economice sunt dovedite, iar măsurile preventive au eșuat.

Inițiatorii demersului precizează clar că nu se solicită exterminarea cormoranilor, ci un management echilibrat și responsabil. Printre solicitări se numără elaborarea unui Plan Național de Management al Cormoranilor, corelarea legislației naționale cu cea europeană, aplicarea controlată a derogărilor și instituirea unui mecanism de despăgubiri pentru fermele piscicole afectate.

Problema nu ocolește nici județul Sălaj. Cormoranii sunt prezenți pe lacurile și cursurile de apă din zonă, iar Veronica Ispas, din cadrul AJVPS Sălaj, a atras atenția în repetate rânduri asupra impactului negativ pe care această specie îl are asupra fondului piscicol local. Specialiștii avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete, efectele vor deveni tot mai greu de controlat, cu consecințe directe asupra pisciculturii și biodiversității acvatice din județ.