Mai mult de 50 la suta din veniturile obtinute din activitatea de transport din Salaj nu sunt impozitate. Banii ajung in buzunarul celor care practica „pirateria” in batjocura institutiilor de control si furand clienti de la firmele autorizate.
Activitatea insistenta a „piratilor” de pe sosele din Salaj afecteaza puternic afacerile transportatorilor autorizati, care trebuie sa faca fata si perioadei de criza. Pierderile sunt extrem de mari, atat pentru angajatii din domeniu, dar si pentru bugetul de stat transporturile asigurand, la nivel national, 10 la suta din PIB.
Conform celor declarate de administratorii unor firme de profil marea problema a operatorilor de transport care functioneaza in legalitate nu ar fi concurenta si nici perioada de criza, ci mai ales „piratii” – acei soferi care preiau persoane si merg in curse regulate fara sa plateasca nici un fel de taxe si impozite la stat. Potrivit surselor antementionate, in momentul de fata, e mai mare procentajul celor care circula cu masini ale persoanelor particulare decat cu firme autorizate.
Legal sau ilegal – pretul e acelasi
Grav este faptul ca masinile piratilor pornesc din locuri publice si adesea chiar sub ochii autoritatilor. In Bradet, spre exemplu, s-a format, de-a lungul anilor o adevarata „autogara”. Rand pe rand, soferii, mai mult sau putin autorizati, asteapta clienti pentru a-i duce la Cluj sau inspre Huedin. Iar oferta lor e tentanta pentru ca practica tarife ceva mai mici decat firmele mari de transport. Aceeasi situatie o intalnim la Gara din Zalau unde, zilnic, mai mult de 10 „pirati” (majoritatea cu masini de 5 locuri) isi racoleaza clientii pentru rutele Simleu sau Sarmasag – Bobota. Si daca in cele doua cazuri vorbim de zone periferice ale municipiului resedinta de judet, pirateria pare sa nu aiba vreo problema nici in buricul targului, in apropierea institutiilor de control. Daca ai de mers inspre Aghires – Crasna te poti opri langa parcarea de la Clubul Tineretului si cu siguranta vei fi abordat de un sofer care vrea sa faca si el un ban cinstit, dar neimpozitat. Preturile sunt sensibil egale cu cele ale transportatorilor autorizati. Spre exemplu, un drum Zalau – Cluj costa 12 lei la pirat si 10 lei (pentru studenti) si 15 pentru ceilalti calatori la o firma cu acte-n regula. La fel pentru ruta Zalau Bobota unde pasagerii scot din buzunar cam 7 lei, indiferent ca din banii acestia ajunge ceva la bugetul de stat sau raman toti in buzunarul unui „pirat”.
Gaura in bugetul de stat
In repetate randuri, Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) si-a exprimat ingrijorarea fata de situatia in care se afla sectorul transporturilor rutiere din Romania afectat si de situatia economica locala si internationala.
Previziunile UNTRR pentru acest an sunt sumbre, ei estimand ca 20 la suta din operatorii din transport din Romania ar putea da faliment. Cifrele sunt de-a dreptul ingrijoratoare daca tinem cont de faptul ca in Romania transportul rutier contribuie cu aproximativ 10 la suta la Produsul Intern Brut. Tocmai de aceea, eradicarea pirateriei ar trebui sa devina prioritara pentru un guvern care nu se pricepe decat la suplimentarea darilor. Eliminarea „piratilor” ar aduce mai multi clienti firmelor care lucreaza legal si, implicit, mai multi bani din taxe si impozite la stat.
Organigrama mica, controale putine… dupa buget
ARR-ul, Politia Rutiera si Garda Financiara sunt principalele institutii care fac si aplica legea in domeniul transporturilor. Cat de bine se descurca e greu de spus. Cert este ca numarul „piratilor” ramane constant, sau chiar creste. Parghiile legislative ineficiente, lipsa de personal, sau poate si lipsa de implicare a anumitor angajati din institutiile care controleaza activitatea de transporturi ar putea reprezenta tot atatea motive pentru care pirateria e greu de tinut sub control. Conform celor declarate de Sorin Breban, purtatorul de cuvant al Garzii Financiare Salaj, in anul 2009 si in primele trei luni din acest an comisarii au efectuat doar trei actiuni de control, pentru depistarea piratilor, soldate cu doua amenzi in valoare de 1500 de lei. „E drept ca s-ar putea spune ca actiunile sunt putine. Dar noi nu putem face de unii singuri aceste controale. Tot timpul trebuie sa apelam la politie pentru a putea opri masinile in trafic. E si o problema de legislatie – regulamentul nostru ne permite sa oprim autovehiculele, dar Codul Rutier ne interzice. In plus, organigrama noastra este destul de restransa si avem facut verificari si in alte domenii”, ne-a declarat Breban.
Amenzi cu ghiotura – efecte „din parti”
Politia pare sa se miste mai cu talent in sanctionarea „piratilor”. Potrivit unui raport remis de comisarul Remus Clitan, din cadrul Serviciului Politie Rutiera, numai in perioada 22 martie – 30 aprilie 2010 au fost oprite in trafic peste 2.347 autovehicule destinate transportului rutier de persoane, iar controalele s-au lasat cu 1651 de amenzi, valoarea lor depasind 200.00 de lei (2 miliarde in lei vechi). „Intr-o singura zi, spre exemplu, am amendat doi soferi cu cate 1000 de lei si le-am confiscat banii care i-au primit de la pasageri. Ambii conduceau autoturisme cu 5 locuri, pe ruta Zalau – Crasna, respectiv Zalau – Simleu Silvaniei. Din pacate, „piratii” nu renunta la obiceiul lor, iar a doua zi sunt din nou in trafic. Pana la urma, e si o problema de educatie. Pasagerii ar trebui sa fie cei care refuza aceste servicii ilicite”, ne-a declarat Clitan.
„Trasi pe dreapta” sase luni
Viorica Silaghi, sefa Agentiei salajene a Autoritatii Rutiere Romane, este de parere ca situatia se va remedia odata cu intrarea in vigoare a Ordonantei 34 din 2010 care prevede sanctiuni mult mai drastice pentru transportatorii blatisti. Printre altele, pe langa amenzi care vor ajunge si pana la 150 de milioane de lei vechi, „piratii” vor ramane si fara placute de inmatriculare pentru sase luni de zile. Referitor la controalele efectuate pana in momentul de fata de ARR Salaj, Silaghi ne-a declarat ca in anul trecut si in primele trei luni din 2010 angajatii din aceasta institutie au participat la peste 760 de controale si au dat aproape 300 de amenzi, al caror cuantum depaseste 644.000 de lei (6,44 de miliarde in lei vechi). „Au fost cazuri in care amenda nu a depasit 500 de lei, dar pentru incalcari flagrante ale legii am aplicat si sanctiuni de 28.500 de lei (285 de milioane in lei vechi)”, a precizat Silaghi.
Taxe si impozite… fara numar
Firmele de transport suporta periodic cheltuieli importante pentru intretinerea masinilor, plata angajatilor si a darilor catre stat. Iar pentru a exemplifica va oferim o scurta insiruire a acestor taxe, fara pretentia ca ar fi completa – TVA, impozit pentru masini, rovigneta, taxa pentru clasificare, RCA, CASCO, asigurare pentru persoane si pentru bagaje, taxa pentru copii conforme, inspectie tahograf, ITP etc.
De asemenea, rutele si orarele de functionare sunt batute in cuie la Consiliul Judetean (CJ), iar nerespectarea programului (fie ca vorbim si de abateri minore) se poate lasa cu amenzi deloc neglijabile. „Pentru neregulile constatate au fost aplicate 26 de atentionari operatorilor de transport si trei amenzi contraventionale in valoare de 13.000 lei – in cursul anului 2009, iar in primul trimestru din anul 2010 au fost aplicate 5 avertismente, la 5 operatori de transport”, ne-a spus Laura Opris, purtatorul de cuvant al CJ Salaj.
Administratorii firmelor autorizate spun ca piratii iau pasageri chiar de pe traseele lor si din statiile stabilite de Consiliul Judetean. „Cu doar cateva minute inainte de aparitia masinii de cursa regulata, piratul vine si ne ia clientii, iar noi nu putem face aproape nimic si, de multe ori, mergem cu masinile mai mult goale”, ne-a declarat patronul unei firme de transport.

Post Views: 107