În 6 decembrie, suntem așteptați la vot pentru a alege parlamentarii care ne vor reprezenta în forul legislativ al țării în următorii patru ani. Campania electorală, adică perioada în care ni se promite chiar și luna de pe cer în schimbul votului, a început în 6 noiembrie și se va încheia pe 5 decembrie, fiind acum în plină desfășurare. Pandemia de coronavirus face ca aceasta să fie una atipică, fără mitinguri și adunări, axată în special pe partea de online, presă scrisă și tv.

O campanie electorală presupune și foarte mulți bani, o parte din sumele utilizate de partide pentru a se promova provenind din buzunarele membrilor sau ale candidaților. Autoritatea Electorală Permanentă a publicat situațiile contribuțiilor electorale depuse de competitori pentru finanțarea campaniei. Lipsesc însă informații detaliate despre contribuțiile individuale ale candidaților, observă Expert Forum, organism care a analizat datele de la AEP.

Potrivit sursei, competitorii electorali au declarat în total 28,395,211 lei, din care 80% reprezintă contribuții de la candidați.

Cei mai mulți bani i-au declarat PNL (11 milioane), PSD (10 milioane), PMP (3.5milioane) și Pro România (1,6 milioane). Restul partidelor au declarat împreună 1,29 milioane lei.

Contribuțiile private provin, în cea mai mare parte, din veniturile proprii ale candidaților (17 milioane). Donațiile au fost foarte reduse (201,6 mii lei), iar împrumuturile s-au ridicat la 5,7 milioane lei, din care PNL a înregistrat 2,4 milioane, iar PSD 1,8 milioane.

PNL este singurul partid care a folosit subvenții – 5 milioane, iar PSD este singurul care a transferat din contul curent central în contul de campanie, din resursele proprii strânse de partid, observă Expert Forum.

Avem mai mulți candidați decât în 2016

7.136 de candidați apar pe listele din acest an pentru alegerile parlamentare, față de 6.476 în 2016, reiese din raportul citat. 4.659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2.477 la Senat. Alți 57 de candidaţi reprezintă organizaţii ale minorităţilor naţionale pentru Camera Deputaţilor. S-au înregistrat 42 de candidaţi independenţi pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Pentru cele patru locuri de deputat în circumscripţia din străinătate s-au înscris 47 de candidaţi, iar 29 de candidați se luptă pentru cele două locuri de senator.

În total au fost depuse 1.147 de liste de candidaţi la Camera Deputaţilor şi Senat.

PMP are cei mai mulți candidați pe listele electorale (641), urmat de PNL (640 candidați), Pro România (639), PSD (631), Alianţa USR-PLUS (616 candidaţi).

În străinătate procesul electoral durează două zile

Cetățenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reședința în străinătate vor putea să îsi exercite dreptul la vot la secțiile de votare care vor fi organizate în străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților în zilele de 5 și 6 decembrie.

Votarea se desfășoară între 7.00-21.00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii votării până la ora locală 23.59, dacă mai sunt alegători în secție sau la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate își pot exercita dreptul de vot în baza pașaportului, iar cetățenii români cu reședința în străinătate au nevoie de un act de identitate însoțit de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reședinței.

În 6 decembrie, nu alegem omul, votăm lista

Alegerile parlamentare presupun votul pe liste. Adică fiecare partid are o listă de candidați, pentru Camera Deputaților sau Senat, iar în funcție de numărul de voturi primite de la alegători cei aflați în fruntea listei au șansa să prindă un loc în Parlament.

România a experimentat și votul uninominal la parlamentare, însă această metodă a fost aplicată doar de două ori, în 2008 și 2012. Proiecte legislative pentru schimbarea sistemului de vot au existat încă din 2004. Pe parcursul anului 2007 au fost readuse în discuție proiectele privind votul uninominal, depuse în anii trecuți de PSD și PNL, dar au fost lansate și alte propuneri, printre care cea a Asociației Pro Democrația. La discuțiile lansate de Pro Democrația au fost invitate și partidele politice, având loc mai multe runde de negocieri. La finele acestor negocieri a fost ales ca fiind reprezentativ pentru România votul uninominal mixt prin compensare. Președintele de atunci, Traian Băsescu, a considerat însă că acest sistem nu asigură o schimbare suficientă a clasei politice. S-au format imediat două tabere: Guvernul, condus atunci de Călin Popescu Tăriceanu, care susținea votul uninominal mixt prin compensare, propus de Pro Democrația, și Traian Băsescu și PD, care susțineau votul uninominal majoritar, în două tururi de scrutin. În octombrie 2007, Guvernul României și-a asumat răspunderea pentru proiectul elaborat de Pro Democrația și PNL, iar Parlamentul a adoptat, în aceași lună, această lege. Traian Băsescu a contestat-o la Curtea Constituțională, iar instanța i-a dat dreptate șefului statului de atunci. Sistemul de vot a fost reformat, totuși, în 2008, când a fost introdus un sistem uninominal într-un singur tur.

De altfel, în 25 noiembrie 2007, românii au fost chemați la un referendum inițiat de președinte, pentru a se pronunța cu privire la votul uninominal. Prezența a fost de doar 26,51%, iar referrendumul nu a fost validat. De menționat însă că dintre cei care au votat, peste 80 la sută s-au pronunțat în favoarea votului uninominal.

În 2015, Comisia parlamentară pentru elaborarea Codului Electoral a decis revenirea la votul pe liste, metodă care s-a și aplicat la alegerile din 2016.

Post Views: 76